ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 564/2006

I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 564 din 27 ianuarie 2006 Prin rezoluția nr. 205/P/2005 din 1 iulie 2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de N.S. - comisar de poliție în cadru I.P.J. Olt – Serviciul cercetări penale, I.T. – inspector principal de poliție în cadrul Poliției orașului Scornicești – Formațiunea de investigare a fraudelor și magistrații A.A. – prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, P.M., A.D. – procurori la același parchet, C.C. – prim procuror și A.A. – procuror, ambii la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, pentru infracțiunile prevăzute de art. 246 și 264 C. pen., reținându-se că din actele premergătoare în cauză rezultă existența cazului prevăzut de art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc.

pen. În fapt, s-a reținut că prin plângerile adresate Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina și Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, petentul V.I. a solicitat efectuarea de cercetări față de lucrătorii de poliție din cadrul Poliției oraș Scornicești, jud. Olt care au efectuat cercetări în dosarele nr. 2077/P/2004 și nr. 4206/P/2004 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, pentru abuz în serviciu și favorizarea infractorului, deoarece nu au efectuat cercetări complete și au propus procurorului neînceperea urmăririi penale față de D.I. și D.D., deși aceștia au comis infracțiunile sesizate. Conform actelor premergătoare efectuate în cauză, s-a stabilit că în dosarul nr. 2077/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, prin rezoluția din 10 septembrie 2004, procurorul D.A.

a confirmat propunerea organelor de poliție de neînceperea urmăririi penale față de D.I., reclamat de V.I. și V.F., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 264, 289 și 291 C. pen., reținându-se existența cazului prevăzut de art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. Cercetările au fost efectuate de inspectorul de poliție I.T. din cadrul Poliției oraș Scornicești, care cu referatul din 18 iunie 2004, a înaintat dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale. De asemenea, în dosarul nr. 4206/P/2004, al Parchetului Judecătoriei Slatina, procurorul M.P., prin rezoluția din 28 aprilie 2005, a confirmat propunerea organelor de poliție de neîncepere a urmăririi penale față de D.D.

pentru infracțiunile prevăzute de art. 246, 264, 289 și 291 C. pen., reclamate de V.I. și V.F., reținându-se existența cazului prevăzut de art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. Actele premergătoare în cauză au fost efectuate de comisarul de poliție N.S. din cadrul I.J.P. Olt – Serviciul de Cercetări penale, care cu referatul din 10 martie 2005 a înaintat dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, cu propunerea de neînceperea urmăririi penale. Plângerile formulate împotriva soluțiilor date în aceste cauze au fost respinse de către prim procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina – A.A. și A.A., cât și de către C.C. – prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt.

Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, petentul V.I., iar prin rezoluția nr. 2823/II/2/2005 din 18 iulie 2005 aceasta a fost respinsă, ca neîntemeiată, apreciindu-se că ofițerii de poliție și magistrații procurori au soluționat cauzele conform propriilor convingeri. Petentul V.I. a formulat plângere conform art. 278 1 C. proc. pen. la instanță. Curtea de Apel Craiova, prin sentința penală nr. 83 din 3 octombrie 2005, a respins plângerea formulată de petiționar. Împotriva acestei hotărâri petiționarul a declarat recurs.

Recursul este nefondat: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că ofițerii de poliție au formulat propunerile de neînceperea urmăririi penale, iar magistrații procurori au soluționat cauzele la care se referă petiționarul, ori au respins plângerile formulate de acesta împotriva soluțiilor date de procuror, ca urmare a evaluării probelor administrate în aceste cauze, a interpretării și aplicării prevederilor legale în materie, potrivit propriilor lor convingeri. Pentru motivele arătate, recursul declarat de petiționarul V.I. a fost respins, ca nefondat, iar recurentul petiționar a fost obligat la plata sumei de 60 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.