ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 712/2008

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin plângerea înregistrată la Parchetul de

pe lângă Curtea de Apel Craiova, la data de 4 iunie 2007, petiționarul C.M. a

solicitat cercetarea comisarului de poliție R.D. de la Serviciul de cercetări

penale din cadrul I.P.J. Olt și a inspectorului principal de poliție M.C. din

cadrul Poliției Municipiului Slatina pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 249 C. pen.

În motivarea plângerii, petiționarul a arătat

că cei doi ofițeri de poliție au instrumentat în mod abuziv cauzele care au

format obiectul dosarelor nr. 1041/P/2006 și nr. 4777/P/2006 ale Parchetului de

pe lângă Judecătoria Slatina, propunând soluții de netrimitere în judecată față

de făptuitorii T.D. ș.a. și, respectiv, Y.I. și Y.H., pe baza unor acte de

urmărire penală incomplete.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova,

prin rezoluția nr. 349/P/2007 din 19 iunie 2007, a dispus neînceperea urmăririi

penale față de cei doi ofițeri de poliție R.D. și M.C., pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 249 C. pen.

În motivarea acestei rezoluții, s-a reținut că

propunerile de netrimitere în judecată ale lucrătorilor de poliție R.D. și M.C.

au fost confirmate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina prin soluțiile

adoptate și că din examinarea dosarelor nu rezultă că și-ar fi îndeplinit

defectuos atribuțiile de serviciu.

Plângerea formulată împotriva acestei

rezoluții a fost respinsă de procurorul general al Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Craiova prin rezoluția nr. 163/II/2/2007 din 23 iulie 2007.

În motivarea acestei rezoluții, s-a reținut

că din verificările efectuate nu au rezultat temeiuri de fapt sau de drept care

să conchidă asupra existenței infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen., ori a

altor fapte prevăzute de legea penală.

S-a făcut precizarea că activitățile

organelor de cercetare penală întreprinse cu ocazia instrumentării unor cauze

ce le-au fost repartizate spre soluționare, nu pot fi cenzurate prin formularea

unor plângeri penale, eventualele nemulțumiri cu privire la acestea putând fi

valorificate prin folosirea căilor de atac prevăzute de lege.

Prin art. 275 și următoarele C. proc. pen.,

legiuitorul a instituit modalitatea de control a măsurilor și actelor de

urmărire penală prin care s-a adus o vătămare intereselor legitime ale unei

persoane, astfel încât, petiționarul avea posibilitatea să solicite instanței

de judecată să desființeze soluțiile de netrimitere în judecată adoptate de

făptuitori, dacă considera că sunt nelegale și netemeinice.

S-a concluzionat că rezoluția procurorului

împotriva căreia s-a formulat plângerea, este temeinică și legală.

Plângerea formulată de petiționar împotriva

acestei din urmă rezoluții a făcut obiectul dosarului nr. 2121/54/2007 al

Curții de Apel Craiova, și a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin sentința

penală nr. 142 din 15 octombrie 2007.

În motivarea acestei hotărâri prima instanță

a reținut că din examinarea rezoluției și a celorlalte acte de la dosar,

rezultă că în mod just s-a apreciat că cei doi lucrători de poliție R.D.,

comisar de poliție la Serviciul de cercetări penale din cadrul I.P.J. Olt și M.C.,

inspector principal de poliție în cadrul Poliției Municipiului Slatina, în

exercitarea atribuțiilor de serviciu și potrivit competențelor ce le reveneau,

au efectuat corect acte de urmărire penală în dosarele nr. 1041/P/2006 și nr. 4777/P/2006

ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina.

Aceștia și-au exercitat în mod corespunzător

și cu bună credință atribuțiile de serviciu, propunând, în urma cercetărilor

efectuate în cele două cauze, scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului T.D.

ș.a., în baza art. 11 pct. 1 lit. b) raportat la art. 10 alin. (l) lit. a) C.

proc. pen. (referatul din 10 aprilie 2007 întocmit de R.D.) și, respectiv,

neînceperea urmăririi penale împotriva numiților Y.E. și Y.H., în conformitate

cu dispozițiile art. 10 lit. d) C. proc. pen. (referatul din 16 februarie 2005,

întocmit de M.C.).

Ordonanța din 12 mai 2007 dată de Parchetul

de pe lângă Judecătoria Slatina, în dosarul nr. 1041/P/2006, prin care s-a

dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului T.D. pentru săvârșirea

infracțiunii

prevăzută de

art. 248 C. pen., a fost infirmată prin

ordonanța din 22 iunie 2007 dată de prim procurorul Parchetului de pe lângă

Judecătoria Slatina și s-a dispus restituirea dosarului la I.P.J. Olt -

Serviciul cercetări penale, pentru completarea urmăririi penale.

În celălalt dosar, nr. 4777/P/2006,

propunerea de neîncepere a urmăririi penale a fost confirmată prin rezoluția

din 11 aprilie 2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina.

S-a concluzionat de prima instanță că, pe de

o parte, nici una din cele două soluții dispuse în dosarele instrumentate de

intimați nu este definitivă, iar pe de altă parte, nu există niciun element

care să contureze săvârșirea de către cei doi intimați a infracțiunii de

neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 C. pen.

Împotriva acestei hotărâri, în termenul

prevăzut de lege, a declarat recurs petiționarul C.M., nemotivat.

Verificând sentința atacată și cele două

rezoluții pronunțate în cauză, în raport de susținerile petiționarului  și a

actelor din dosar, se constată că în cauză nu există indicii de nicio natură că

cei doi ofițeri de poliție R.D. și M.C. se fac vinovați de săvârșirea

infracțiunii de neglijență în serviciu, prevăzută  de art. 249 C. pen.

Așa cum corect s-a reținut în motivarea

sentinței atacate și a rezoluțiilor de neîncepere a urmăririi penale, nu există

indicii care să justifice aprecierea că cei doi ofițeri de poliție poliție au

instrumentat în mod abuziv cauzele care au format obiectul dosarelor nr. 1041/P/2006

și nr. 4777/P/2006 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, în sensul

neadministrării tuturor probelor necesare, a evaluării superficiale a celor

aflate la dosar și a propunerii de soluții de netrimitere în judecată nelegale

față de făptuitorii T.D. ș.a. și, respectiv, Y.I. și Y.H. Soluțiile propuse de

intimați au fost conforme cu probele administrate în dosare, procurorul care a

condus și controlat activitatea ofițerilor de poliție, confirmând propunerea de

neîncepere a urmăririi penale în dosarul nr. 4777/P/2006 ale Parchetului de pe

lângă Judecătoria Slatina, iar în dosarul nr. 1041/P/2006, dispunându-se

restituirea la I.P.J. Olt - Serviciul cercetări penale, pentru completarea

urmăririi penale.

În speță, simpla împrejurare că soluțiile

propuse în cele două dosare instrumentate de intimați, soluții care nu sunt

definitive, au fost defavorabile petiționarului, nu constituie încălcarea din

culpă a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau

îndeplinirea ei defectuoasă sau un abuz în serviciu.

Activitățile celor doi intimați întreprinse

cu ocazia instrumentării dosarelor nr. 1041/P/2006 și nr. 4777/P/2006 ale

Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, nu pot fi cenzurate prin

formularea unor plângeri penale împotriva organelor de cercetare penală,

eventualele nemulțumiri cu privire la modul de instrumentare și soluțiile

propuse putând fi valorificate prin folosirea căilor de atac prevăzute de lege,

respectiv art. 275 și următoarele C. proc. pen. De altfel, petiționarul a

uzitat de căile de atac prevăzute de lege, exercitând plângeri împotriva celor

două soluții de netrimitere în judecată în conformitate cu dispozițiile art.

278 și 278

*

C. proc. pen.

Prin urmare, Înalta Curte, examinând actele

premergătoare întocmite cu privire la plângerea petiționarului C.M., prin care

sesiza săvârșirea de către cei doi intimați a infracțiunii

prevăzută de

art. 249 C. pen., constată că rezoluția atacată este

justificată atât în fapt cât și în drept.

De asemenea, temeinic și legal a fost

soluționată plângerea petiționarului adresată instanței în baza art. 278

*

C. proc. pen., prin pronunțarea sentinței penale nr. 142 din 15

octombrie 2007 de Curtea de Apel Craiova, secția penală.

În consecință, neexistând alte motive de

casare susceptibile de a fi analizate din oficiu, Înalta Curte urmează a

respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul C.M., în baza

dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul

petiționar va fi obligat la plata sumei de 60 de lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

petiționarul C.M. împotriva sentinței penale nr. 142 din 15 octombrie 2007

pronunțată de Curtea de Craiova, secția penală.

Obligă recurentul la plata sumei de 60 lei,

cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 27

februarie 2008.