ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.11.2003

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4582/2003

HOTĂRÂRE
25.11.2003
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4582/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra  recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

La data de 3 iulie 2000, reclamanta D.S. Sibiu a

chemat în judecată pe pârâta S.C. P.M.& T. E. SRL comuna Porumbacu pentru

ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea la plata sumei de

50.489.640 lei preț masă lemnoasă și de 6.437.429 lei penalități de întârziere,

cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1320 din 14 septembrie

2000, Tribunalul Sibiu a admis acțiunea reclamantei și a obligat pe pârâtă la

plata sumei de 50.489.640 lei contravaloare marfă, 6.437.429 lei penalități de

întârziere și 4.090.624 lei cheltuieli de judecată.

Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia civilă

nr. 779 din 31 octombrie 2001, a respins apelul pârâtei, ca nefondat.

Împotriva acestei din urmă hotărâri

judecătorești pârâta a declarat recurs, solicitând, în esență, respingerea

acțiunii reclamantei, întrucât modul de calcul reținut de instanță este eronat

în ceea ce privește exploatarea masei lemnoase din partida 610, fiind greșit

obligată la plată.

Din examinarea susținerilor pe care pârâta le

reiterează prin recursul de față, în raport cu actele și lucrările raportului

de expertiză întocmit în cauză, se constată că nu sunt întrunite nici una

dintre situațiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ. pentru a putea conduce la

casarea hotărârii ce se atacă.

În speță, raporturile contractuale dintre părți

s-au derulat în temeiul contractului din 23 decembrie 1998, după adjudecarea

partidei nr. 610/S pentru exploatarea masei lemnoase predată integral de

reclamantă.

Din verificările expertizei întocmite rezultă că

pârâta nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile privind evidența contabilă

a operațiunilor de exploatare și nu a sesizat pe reclamantă în cursul

executării contractului asupra încălcării vreunei obligații a acesteia,

înregistrând unele transporturi de masă lemnoasă nemăsurată corect și fără

documente.

De altfel, pârâta a acceptat la plată factura

nr. 37942171/2000, confirmând livrarea prin semnătură și ștampilă, situație în

care reclamanta și-a dovedit pretențiile în raport de art. 46 din C. com.,

privind plata prețului masei lemnoase aflată în litigiu.

Susținerile pârâtei recurente privind modul de

calcul greșit practicat de instanțe, sub acest aspect, nu pot fi primite,

întrucât nu se face nici-o precizare în legătură cu eroarea efectivă și nici nu

se prezintă un alt mod de calcul.

În această situație, corect instanțele au

angajat răspunderea pârâtei și pentru plata de penalități de întârziere, având

în vedere clauza penală, convenită de părți prin contract.

Astfel că, recursul pârâtei se privește ca

nefondat și va fi respins ca atare.

Respinge recursul declarat de pârâta S.C. P.M. & T.E. SRL

Porumbacu de Jos împotriva deciziei nr. 779 din 31 octombrie 2001 a Curții de

Apel Alba Iulia, secția comercială și contencios administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 25

noiembrie 2003.

Sursă