ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2001/2004

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 22 iulie 2003, Curtea de Apel Iași a admis cererea formulată de petenta SC R.M.R. SA Iași, în contradictoriu cu intimații P.P. și C.D.V. și a dispus suspendarea executării deciziei nr. 736 din 3 iulie 2003 a Curții de Apel Iași, până la 1 septembrie 2003, data primului termen de judecată a revizuirii, ce formează obiectul dosarului nr. 3351/2003 al Curții de Apel Iași. Împotriva acestei încheieri au declarat recurs P.P. și C.D.V., solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, în fond, respingerea cererii de suspendare, cu obligarea la cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, petenții au susținut că pronunțarea hotărârii atacate s-a făcut de către instanța de judecată cu încălcarea normelor de competență, întrucât, susțin recurenții, cererea de suspendare provizorie a executării silite este în competența președintelui instanței și nu a completului de 3 judecători, astfel cum s-a procedat de către Curtea de Apel Iași. În temeiul art. 304 pct. 4 C. proc. civ., recurenții au criticat încheierea instanței de apel și sub aspectul depășirii atribuțiilor puterii judecătorești, deoarece a interpretat extensiv normele de procedură civilă, referitoare la competența materială, atunci când a considerat aplicabile, în speță, prevederile art. 403 din același cod, când, de fapt, erau incidente, în cauză, normele privind dizolvarea societății, așa cum se regăsesc în Legea nr. 31/1990.

O ultimă critică formulată de recurenți privește acordarea de către instanța de judecată a plus petita , prin schimbarea naturii actului juridic, în sensul că petenții ar fi putut solicita suspendarea provizorie doar pe calea ordonanței președințiale și nu pe calea dreptului comun, cum le-a încuviințat instanța, deși, în cerere, s-a invocat art. 304 pct. 4 și nu 3 C. proc. civ., cum s-a reținut în hotărâre. Examinând recursul declarat de P.P. și C.D.V., Curtea reține că acesta a rămas fără obiect, în raport cu împrejurarea că suspendarea provizorie a executării deciziei nr. 736 din 3 iulie 2003 a Curții de Apel Iași a fost încuviințată până la soluționarea cererii de revizuire formulată de SC R.M.R.

SA Iași. Or, prin decizia nr. 746 din 1 septembrie 2003 a Curții de Apel Iași, aflată la dosarul de recurs, a fost respinsă cererea de revizuire a deciziei 736 din 3 iulie 2003 a aceleiași instanțe. Cum recursul a fost declarat împotriva încheierii prin care s-a admis suspendarea provizorie a executării deciziei a cărei revizuire a fost soluționată, recursul a rămas fără obiect. În raport cu considerentele ce preced,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge recursul declarat de P.P. și C.D.V., împotriva încheierii din 22 iulie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Iași, ca rămas fără obiect. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 3 iunie 2004.