ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4693/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 27 noiembrie

2003 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr. 2761/Ex/2003, s-a admis

cererea de încuviințare silită a titlului executor, act de adjudecare nr.

504/2003 privind pe creditoarea R.L. și debitorul A.D.M.

Împotriva acestei încheieri au

declarat apel A.D.M. și A.S. motivat de faptul că, pe rolul Judecătoriei Iași

se află înregistrată contestația la executare ce formează obiectul dosarului

nr. 14522/2003.

Deoarece apelanții au formulat

cerere de recuzare împotriva tuturor judecătorilor Curții de Apel Iași, prin

încheierea din 10 martie 2004, Curtea de Apel Iași a trimis cererea, spre

competentă soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin încheierea din 20 aprilie 2004

a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cererea de recuzare a fost respinsă.

Curtea de Apel Iași, rămânând

investită cu soluționarea apelului, a decis respingerea acestuia ca nefondat

(decizia civilă nr. 717 din 19 mai 2004).

Pentru a se pronunța astfel,

instanța de apel a reținut că instanța de executare trebuie să se conformeze

titlului executor, limitându-se să cerceteze dacă actele de executare se

realizează cu respectarea prevederilor legale privind executarea silită,

neputând fi primită susținerea că în mod greșit s-a admis încuviințarea executării

silite, având în vedere că pe rolul Judecătoriei Iași se află înregistrată o

contestație la executare.

Împotriva deciziei nr. 717 din 19

mai 2004 a Curții de Apel Iași, au declarat recurs debitorii A.D.M. și A.S.,

reiterând motivele formulate în cererea de apel.

Recursul este nefondat, în sensul

considerentelor care succed.

Este de reținut, în primul rând, că

recursul nu a fost structurat conform prevederilor art. 303 raportat la art.

304 pct. 1–10 C. proc. civ., critica formulată vizând, în esență, nelegalitatea

deciziei instanței de apel.

Curtea are în vedere împrejurarea că

instanța de apel a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 372 și ale

art. 373

1

C. proc. civ.

În raport de aceste dispoziții

legale, în mod corect a reținut instanța de apel că instanța de executare

trebuie să se conformeze titlului executor, limitându-se să cerceteze dacă

actele de executare se realizează cu respectarea dispozițiilor legale privind

executarea silită și anume, cele referitoare la cererea creditorului urmăritor,

la existența titlului executor și la aspectul dacă dreptul de a obține

executarea silită este prescris sau nu.

Așa fiind, având în vedere că

acțiunea formulată vizează doar încuviințarea executării silite, în mod legal a

stabilit instanța de apel că nu poate fi primită susținerea debitorilor,

potrivit căreia pe rolul Judecătoriei Iași se află înregistrată o contestație

la executare, motivată de faptul că aceștia au achitat datoria către creditori.

Față de aceste considerente, Curtea

urmează a face aplicarea art. 312 alin. (1) C. proc. civ. respingând recursul

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de debitorii A.D.M. și A.S. împotriva deciziei civile nr. 717 din 19

mai 2004 a Curții de Apel Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 iunie 2005.