ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 791/2004

Asupra recursului de

față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 781 din 28 august 2003, Tribunalul București secția I-a

penală a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinței penale

nr. 584/2002 a Tribunalului București, secția I penală, definitivă prin decizia

penală nr. 256/2003 a Curții de Apel București, formulată de condamnatul S.I.M.

Petentul

a fost obligat să plătească 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru

a hotărî astfel, prima instanță, a reținut următoarele:

Petentul

condamnat a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 584 din 21 iunie 2002 a

Tribunalului București, secția I penală, pe motiv că se impunea administrarea

probei cu martori și efectuarea unei expertize medico-legale, care să

dovedească vinovăția sa.

Prin

concluziile scrise formulate în baza art. 399 C. proc. pen., Parchetul de pe

lângă Tribunalul București a solicitat respingerea cererii de revizuire ca

inadmisibilă.

S-a

depus la dosar copia sentinței penale mai sus menționată.

În baza

art. 403 C. proc. pen. procedând la verificarea admisibilității cererii tribunalul

reține următoarele:

Prin

sentința penală nr. 584 din 21 iunie 2002 a Tribunalului București, secția I

penală pronunțată în dosarul nr. 4149/2001, petentul a fost condamnat la o

pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunii

prevăzută de art. 197 alin.(1) C. pen. și art. 211 lit. b), d) C. pen., pe

motiv că în data de 17/18.08.2000, inculpatul S.I.M. a pătruns în locuința

numitei J.G., în vârstă de 80 de ani, a amenințat-o cu un cuțit și i-a sustras

o butelie de aragaz, constrângând-o să întrețină raporturi sexuale cu el.

Sentința

a rămas definitivă prin decizia penală nr. 256 din 21 iunie 2003 a Curții

Supreme de Justiție.

Tribunalul

a constatat că motivele invocate de petent, respectiv administrarea probei cu

martori și efectuarea unei expertize medico-legale, care să dovedească

nevinovăția sa, nu se circumsciu celor expres și limitativ prevăzute în art. 394

C. proc. pen.

Împotriva

acestei sentințe a declarat apel condamnatul criticând-o pentru greșita

respingere a cererii sale, solicitând administrarea de probe pentru a-și dovedi

nevinovăția.

Prin

decizia penală nr. 629 A din 22 octombrie 2003, Curtea de Apel București a

respins ca nefondat apelul declarat.

Condamnatul

a formulat recurs  pe care l-a înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție,

Secția penală, reiterând aceleași motive.

Recursul

este neîntemeiat și urmează a fi respins ca atare.

Curtea

constată că motivele invocate de recurentul condamnat, respectiv administrarea

probei cu martori și efectuarea unei expertize medico-legale, nu se regăsesc în

cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen. și reprezintă

o prelungire a probatoriului pentru fapte verificate anterior de instanțe.

Văzând

și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de condamnatul S.I.M. împotriva deciziei penale nr. 629/A din

22 octombrie 2003   a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă recurentul

condamnat la plata sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat din

care, suma de 200.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 10 februarie 2004.