ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4314/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 560 din 24 decembrie 2002 a Tribunalului Prahova, inculpatul B.A. a fost condamnat la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor înscrise în art. 64 lit. a), b) și e) C. pen., pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174, art. 175 lit. c) și i) și art. 176 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 73 lit. b) C. pen. În baza art. 61 alin. (1) C. pen., tribunalul a reținut liberarea condiționată a inculpatului pentru restul de 275 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 55 din 5 ianuarie 2001 a Judecătoriei Văleni de Munte, rest pe care l-a contopit cu pedeapsa de 6 ani, inculpatul urmând să execute 6 ani închisoare.

Totodată, tribunalul a menținut starea de arest a inculpatului, a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 23 iulie 2002 la zi și l-a obligat la 1.531.835 lei cheltuieli de spitalizare către Spitalul de Urgență Ploiești, la 549.500 lei despăgubiri către Serviciul de Ambulanță Prahova și la 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat. S-a reținut în fapt că între inculpat și fratele său, partea vătămată B.N., vecini, existau relații de dușmănie de mai mulți ani generate de un proces de violare de domiciliu în care partea vătămată a fost martor. Pe acest fond în ziua de 9 aprilie 2002 s-au certat, partea vătămată a aruncat cu pietre spre inculpat care la rândul său a ripostat, lovind-o de mai multe ori cu o piatră în zona capului.

S-a stabilit prin raportul de expertiză medico-legală că partea vătămată a suferit o fractură craniană cominutivă, denivelată frontal drept, pentru care s-a intervenit chirurgical, pentru vindecare având nevoie de îngrijiri medicale timp de 45/50 zile. Prin decizia penală nr. 97 din 26 februarie 2003 a Curții de Apel Ploiești, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat. Împotriva acestei decizii inculpatul B.A. a declarat recurs solicitând restituirea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale, în sensul audierii a doi martori și confruntarea lor și în subsidiar, schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen., temei de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 17 și 18 C. proc.

pen. Recursul declarat de inculpat nu este fondat. Din examinarea hotărârilor pronunțate în cauză și a lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele, întemeindu-se pe probele administrate, au stabilit și reținut corect starea de fapt și vinovăția inculpatului și, de asemenea, au dat o corespunzătoare încadrare juridică faptei penale comise. Săvârșirea faptei de către inculpat rezultă incontestabil din declarațiile părții vătămate care se coroborează cu declarațiile martorei B.M. și confruntarea acesteia cu inculpatul ale martorilor C.I.D., R.F.I. și M.V. în actul medico-legal, precum și cu declarațiile inculpatului prin care a recunoscut că a aruncat cu pietre asupra părții vătămate, declarații menținute la instanța de judecată, atât de martori, cât și de inculpat.

Prin casare au fost administrate suficiente probe și nu se impune restituirea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale, cum solicită inculpatul. De asemenea și încadrarea juridică reținută de instanțe, este corectă întrucât inculpatul a acționat cu intenție de a ucide în raport de zona vitală (capul) obiectul vulnerant, folosit (o piatră) și intensitatea loviturii (producerea unui traumatism cranian cu denivelare frontală), fiind necesară intervenția chirurgicală. În consecință, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat și a fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.A. împotriva deciziei penale nr. 97 din 26 februarie 2003 a Curții de Apel Ploiești. Deduce din pedeapsă, perioada arestării preventive de la 23 iulie 2002 până la 8 octombrie 2003. Obligă pe inculpat la plata sumei de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 8 octombrie 2003.