ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.10.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4314/2003

HOTĂRÂRE
08.10.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4314/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 560 din 24 decembrie

2002 a Tribunalului Prahova, inculpatul B.A. a fost condamnat la 6 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor înscrise în art. 64 lit. a), b) și

e) C. pen., pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat și deosebit de

grav, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174, art. 175 lit. c) și i) și

art. 176 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 73 lit. b) C.

pen.

În baza art. 61 alin. (1) C. pen.,

tribunalul a reținut liberarea condiționată a inculpatului pentru restul de 275

zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin

sentința penală nr. 55 din 5 ianuarie 2001 a Judecătoriei Văleni de Munte, rest

pe care l-a contopit cu pedeapsa de 6 ani, inculpatul urmând să execute 6 ani

închisoare.

Totodată, tribunalul a menținut

starea de arest a inculpatului, a dedus din pedeapsă durata arestării

preventive de la 23 iulie 2002 la zi și l-a obligat la 1.531.835 lei cheltuieli

de spitalizare către Spitalul de Urgență Ploiești, la 549.500 lei despăgubiri către

Serviciul de Ambulanță Prahova și la 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către

stat.

S-a reținut în fapt că între

inculpat și fratele său, partea vătămată B.N., vecini, existau relații de

dușmănie de mai mulți ani generate de un proces de violare de domiciliu în care

partea vătămată a fost martor.

Pe acest fond în ziua de 9 aprilie

2002 s-au certat, partea vătămată a aruncat cu pietre spre inculpat care la

rândul său a ripostat, lovind-o de mai multe ori cu o piatră în zona capului.

S-a stabilit prin raportul de

expertiză medico-legală că partea vătămată a suferit o fractură craniană

cominutivă, denivelată frontal drept, pentru care s-a intervenit chirurgical,

pentru vindecare având  nevoie de îngrijiri medicale timp de 45/50 zile.

Prin decizia penală nr. 97 din 26

februarie 2003 a Curții de Apel Ploiești, s-a respins, ca nefondat, apelul

declarat de inculpat.

Împotriva acestei decizii inculpatul

B.A. a declarat recurs solicitând restituirea cauzei la procuror pentru

completarea urmăririi penale, în sensul audierii a doi martori și confruntarea

lor și în subsidiar, schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de

vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen., temei de casare prevăzut de

art. 385

9

pct. 17 și 18 C. proc. pen.

Recursul declarat de inculpat nu

este fondat.

Din examinarea hotărârilor

pronunțate în cauză și a lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele,

întemeindu-se pe probele administrate, au stabilit și reținut corect starea de

fapt și vinovăția inculpatului și, de asemenea, au dat o corespunzătoare

încadrare juridică faptei penale comise.

Săvârșirea faptei de către inculpat

rezultă incontestabil din declarațiile părții vătămate care se coroborează cu

declarațiile martorei B.M. și confruntarea acesteia cu inculpatul ale

martorilor C.I.D., R.F.I. și M.V. în actul medico-legal, precum și cu

declarațiile inculpatului prin care a recunoscut că a aruncat cu pietre asupra

părții vătămate, declarații menținute la instanța de judecată, atât de martori,

cât și de inculpat.

Prin casare au fost administrate

suficiente probe și nu se impune restituirea cauzei la procuror pentru

completarea urmăririi penale, cum solicită inculpatul.

De asemenea și încadrarea juridică

reținută de instanțe, este corectă întrucât inculpatul a acționat cu intenție

de a ucide în raport de zona vitală (capul) obiectul vulnerant, folosit (o

piatră) și intensitatea loviturii (producerea unui traumatism cranian cu

denivelare frontală), fiind necesară intervenția chirurgicală.

În consecință, urmează a se respinge

ca nefondat recursul declarat de inculpat și a fi obligat la cheltuieli

judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul B.A. împotriva deciziei penale nr. 97 din 26 februarie

2003 a Curții de Apel Ploiești.

Deduce din pedeapsă, perioada

arestării preventive de la 23 iulie 2002 până la 8 octombrie 2003.

Obligă pe inculpat la plata sumei de

1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 8

octombrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-10-01
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4120/2003
Asupra recursului de față; Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 103 din 14 martie 2003, Tribunalul Prahova a condamnat pe inculpatul G.A.G. la 6 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea dre
ÎCCJ 2003-10-08
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4316/2003
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 29 din 29 ianuarie 2003, Tribunalul Dolj a dispus, în temeiul art. 334 C. proc. pen., F.V. din tentativă la infracțiunea de omor, prev
ÎCCJ 2003-11-12
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5151/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 105 din 24 martie 2003 a Tribunalului Bacău, inculpatul A.R. a fost condamnat la 10 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor îns
ÎCCJ 2004-01-21
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 346/2004
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 313 din 4 septembrie 2003, Tribunalul Bacău a dispus condamnarea inculpaților: - A.V.; - A.G.; - A.I.V. la pedeapsa de câte 3 ani închis
ÎCCJ 2003-03-14
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1302/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 124 din 12 iulie 2002, Tribunalul Neamț a dispus condamnarea inculpatului M.V. la pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea dre
Sursă