ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4314/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4314/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 560 din 24 decembrie
2002 a Tribunalului Prahova, inculpatul B.A. a fost condamnat la 6 ani
închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor înscrise în art. 64 lit. a), b) și
e) C. pen., pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat și deosebit de
grav, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174, art. 175 lit. c) și i) și
art. 176 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 73 lit. b) C.
pen.
În baza art. 61 alin. (1) C. pen.,
tribunalul a reținut liberarea condiționată a inculpatului pentru restul de 275
zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin
sentința penală nr. 55 din 5 ianuarie 2001 a Judecătoriei Văleni de Munte, rest
pe care l-a contopit cu pedeapsa de 6 ani, inculpatul urmând să execute 6 ani
închisoare.
Totodată, tribunalul a menținut
starea de arest a inculpatului, a dedus din pedeapsă durata arestării
preventive de la 23 iulie 2002 la zi și l-a obligat la 1.531.835 lei cheltuieli
de spitalizare către Spitalul de Urgență Ploiești, la 549.500 lei despăgubiri către
Serviciul de Ambulanță Prahova și la 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către
stat.
S-a reținut în fapt că între
inculpat și fratele său, partea vătămată B.N., vecini, existau relații de
dușmănie de mai mulți ani generate de un proces de violare de domiciliu în care
partea vătămată a fost martor.
Pe acest fond în ziua de 9 aprilie
2002 s-au certat, partea vătămată a aruncat cu pietre spre inculpat care la
rândul său a ripostat, lovind-o de mai multe ori cu o piatră în zona capului.
S-a stabilit prin raportul de
expertiză medico-legală că partea vătămată a suferit o fractură craniană
cominutivă, denivelată frontal drept, pentru care s-a intervenit chirurgical,
pentru vindecare având nevoie de îngrijiri medicale timp de 45/50 zile.
Prin decizia penală nr. 97 din 26
februarie 2003 a Curții de Apel Ploiești, s-a respins, ca nefondat, apelul
declarat de inculpat.
Împotriva acestei decizii inculpatul
B.A. a declarat recurs solicitând restituirea cauzei la procuror pentru
completarea urmăririi penale, în sensul audierii a doi martori și confruntarea
lor și în subsidiar, schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de
vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen., temei de casare prevăzut de
art. 385
9
pct. 17 și 18 C. proc. pen.
Recursul declarat de inculpat nu
este fondat.
Din examinarea hotărârilor
pronunțate în cauză și a lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele,
întemeindu-se pe probele administrate, au stabilit și reținut corect starea de
fapt și vinovăția inculpatului și, de asemenea, au dat o corespunzătoare
încadrare juridică faptei penale comise.
Săvârșirea faptei de către inculpat
rezultă incontestabil din declarațiile părții vătămate care se coroborează cu
declarațiile martorei B.M. și confruntarea acesteia cu inculpatul ale
martorilor C.I.D., R.F.I. și M.V. în actul medico-legal, precum și cu
declarațiile inculpatului prin care a recunoscut că a aruncat cu pietre asupra
părții vătămate, declarații menținute la instanța de judecată, atât de martori,
cât și de inculpat.
Prin casare au fost administrate
suficiente probe și nu se impune restituirea cauzei la procuror pentru
completarea urmăririi penale, cum solicită inculpatul.
De asemenea și încadrarea juridică
reținută de instanțe, este corectă întrucât inculpatul a acționat cu intenție
de a ucide în raport de zona vitală (capul) obiectul vulnerant, folosit (o
piatră) și intensitatea loviturii (producerea unui traumatism cranian cu
denivelare frontală), fiind necesară intervenția chirurgicală.
În consecință, urmează a se respinge
ca nefondat recursul declarat de inculpat și a fi obligat la cheltuieli
judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul B.A. împotriva deciziei penale nr. 97 din 26 februarie
2003 a Curții de Apel Ploiești.
Deduce din pedeapsă, perioada
arestării preventive de la 23 iulie 2002 până la 8 octombrie 2003.
Obligă pe inculpat la plata sumei de
1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei,
reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 8
octombrie 2003.