ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7369/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe calea

contenciosului administrativ la 27 mai 2003, reclamanta G.A. a chemat în

judecată Casa de Pensii a municipiului București, pentru anularea hotărârii nr.

4271 din 11 aprilie 2003 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că nu i-au fost acordate drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000,

pentru perioada 6 septembrie 1940 – 15 iulie 1943 și 15 martie 1944 – 15 august

1947, deși a prezentat dovezi privind persecuțiile din motive etnice, în aceste

perioade.

Curtea de Apel București, secția de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1524 din 7 octombrie 2003, a

respins acțiunea formulată de reclamanta G.A., ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că reclamanta a prezentat dovezi, în sensul acordării

drepturilor prevăzute de dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000,

numai pentru perioadele 6 septembrie 1940 – 15 iulie 1943 și 15 martie 1944 – 6

martie 1945.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, reclamanta G.A., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recurenta a susținut, în esență, că

pentru cea de-a doua perioadă a refugiului, instanța de fond nu a luat în

considerare declarațiile martorilor S.F. și D.L., potrivit cărora perioada de

persecuție este și 15 martie 1944 – 15 august 1947, iar Legea nr. 189/2000 nu

precizează ca termen limită, data de 6 martie 1945.

Curtea, analizând actele și

lucrările dosarului, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele

considerente:

Potrivit art. 1 din Legea nr. 189/2000,

prevederile O.G. nr. 105/1999 se aplică cetățenilor români care au avut de

suferit persecuții din motive etnice, în perioada regimurilor instaurate cu

începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945.

Se constată că dispozițiile legale

precizează expres data limită a persecuțiilor etnice, perioada neputând fi

extinsă peste această dată.

Așadar, instanța de fond a pronunțat

o hotărâre legală și temeinică, motiv pentru care se va respinge recursul în

cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de G.A.

împotriva sentinței civile nr. 1524 din 7 octombrie 2003 pronunțată de Curtea

de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 5 octombrie 2004.