ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7369/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la 27 mai 2003, reclamanta G.A. a chemat în judecată Casa de Pensii a municipiului București, pentru anularea hotărârii nr. 4271 din 11 aprilie 2003 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 189/2000. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că nu i-au fost acordate drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 6 septembrie 1940 – 15 iulie 1943 și 15 martie 1944 – 15 august 1947, deși a prezentat dovezi privind persecuțiile din motive etnice, în aceste perioade. Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1524 din 7 octombrie 2003, a respins acțiunea formulată de reclamanta G.A., ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta a prezentat dovezi, în sensul acordării drepturilor prevăzute de dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, numai pentru perioadele 6 septembrie 1940 – 15 iulie 1943 și 15 martie 1944 – 6 martie 1945. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamanta G.A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Recurenta a susținut, în esență, că pentru cea de-a doua perioadă a refugiului, instanța de fond nu a luat în considerare declarațiile martorilor S.F. și D.L., potrivit cărora perioada de persecuție este și 15 martie 1944 – 15 august 1947, iar Legea nr. 189/2000 nu precizează ca termen limită, data de 6 martie 1945. Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 1 din Legea nr. 189/2000, prevederile O.G.

nr. 105/1999 se aplică cetățenilor români care au avut de suferit persecuții din motive etnice, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945. Se constată că dispozițiile legale precizează expres data limită a persecuțiilor etnice, perioada neputând fi extinsă peste această dată. Așadar, instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, motiv pentru care se va respinge recursul în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de G.A. împotriva sentinței civile nr. 1524 din 7 octombrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 octombrie 2004.