ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3513/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, a chemat în judecată pe pârâtul Z.A., asociat unic al SC P.D.A. SRL, și a solicitat rezilierea contractului de închiriere, obligarea la plata sumei de 135.242.943 lei cu titlu de chirie restantă, evacuarea din spațiu și obligarea la cheltuieli de judecată. Tribunalul Cluj, prin încheierea nr. 4807/C din 17 octombrie 2002, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, apreciind asupra naturii civile a litigiului rezultat din calitatea părților și obiectul procesului. Judecătoria, prin sentința civilă nr. 159 din 15 ianuarie 2003, a admis excepția de necompetență materială și a declinat, în favoarea Tribunalului Cluj, competența de soluționare, creând astfel conflict negativ de competență.

În soluționarea acestuia, Curtea de Apel Cluj a pronunțat încheierea 190 din 25 februarie 2003, stabilind competența în favoarea tribunalului. Instanța a reținut că raporturile juridice de locațiune s-au încheiat între Consiliul Local municipal și administratorul SC P.D.A. SRL, administrator ce are calitatea de comerciant și care stabilește astfel, natura comercială a litigiului. Împotriva încheierii astfel pronunțată, pârâtul a declarat recurs, la data de 21 martie 2003, susținând că, între Consiliul Local și acesta, în calitate de persoană fizică, a fost încheiat contractul de locațiune, nici una dintre părți neavând calitatea de comerciant. Recursul este considerat ca nefiind fondat și va fi respins, pentru considerentele ce se vor expune.

Prin contractul de închiriere nr. 2075 din 30 mai 2000, Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca, în calitate de locator, a închiriat pârâtului Z.A., asociat unic al SC P.D.A. SRL, în calitate de locatar, 10 încăperi, în suprafață totală de 195,47 mp, pentru alimentație publică. Aceste mențiuni înscrise în convenția părților sunt suficiente pentru a caracteriza natura actului juridic încheiat: calitatea pârâtului este de asociat unic al SC P.D.A. SRL, iar spațiul închiriat are destinația de alimentație publică. Actele și faptele de comerț sunt enunțiativ prevăzute de art. 3 C. com., iar calitatea de comerciant este conferită de încheierea acestora cu titlu de îndeletnicire (art. 4 C. com.).

Codul comercial definește noțiunea de comerciant prin operațiunile pe care le săvârșește, având caracter un profesional, fără importanță asupra apartenenței la un grup social calificat. Declinându-și calitatea de asociat unic al unei societăți comerciale la momentul încheierii acordului de voință, pârâtul a înțeles să caracterizeze natura comercială a actului încheiat. De altfel și obiectul contractului, respectiv, un spațiu cu destinația alimentație publică, conduce la concluzia efectuării unor acte obiective de comerț, atrăgând competența materială a tribunalului în soluționarea litigiului, potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. Așa fiind, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc.

civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat împotriva încheierii nr. 190 din 25 februarie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Z.A., împotriva încheierii nr. 190 din 25 februarie 2003 a Curții de Apel Cluj. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 16 septembrie 2003.