ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.09.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4106/2003

HOTĂRÂRE
30.09.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4106/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului în anulare de

față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 12 din 1

februarie 2002, Tribunalul Brașov a condamnat pe inculpatul

B.R., la 2 ani închisoare și 2 ani

pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen., pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat,

prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. i), cu

aplicarea art. 73 lit. b) și a), art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. b) din

același cod.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de

încercare de 4 ani.

Pe latură civilă, inculpatul a fost

obligat la despăgubiri și daune morale către părțile civile.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut că la 28 septembrie 1999, în timpul unei altercații inițiată

de A.G., inculpatul l-a împins, iar în cădere, acesta s-a lovit cu partea

anterioară a gâtului de oblonul unei remorci. Și în această stare fiind,

inculpatul a continuat să-l agreseze cu pumnii și l-a strâns puternic de gât.

Victima a suferit leziuni ce i-au pus

viața în pericol, necesitând pentru vindecare 30-35 zile de îngrijiri medicale.

Curtea de Apel Brașov, prin decizia

penală nr. 106 din 12 iunie 2002 a admis apelurile declarate de Parchetul de pe

lângă Tribunalul Brașov și de inculpat, a desființat sentința și a majorat

pedeapsa privativă de libertate de la 2 ani, la 3 ani închisoare, dispunând

suspendarea condiționată a executării pe durata termenului de încercare de 5

ani.

Pe latură civilă, instanța de apel a

redus cuantumul daunelor morale.

Împotriva hotărârii, procurorul

general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat recurs

în anulare, considerând-o a fi fost pronunțată cu încălcarea legii, respectiv

greșita aplicare a dispozițiilor art. 81 C. pen.

Recursul în anulare este fondat

pentru următoarele considerente:

Conform art. 81 alin. (3) C. pen.,

suspendarea condiționată a executării pedepsei nu poate fi dispusă, printre

altele, în cazul infracțiunilor intenționate, pentru care legea prevede

pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani.

Infracțiunea de omor calificat

săvârșit în public, se pedepsește, potrivit art. 175 lit. i) C. pen., cu

închisoare de la 15 la 25 de ani.

Pentru aplicarea art. 81 alin. (3) C.

pen., trebuie avută în vedere limita maximă specială a pedepsei prevăzută de

lege, pentru infracțiunea consumată, chiar dacă fapta săvârșită a rămas în faza

de tentativă.

Excepția prevăzută de art. 81 alin.

(3) C. pen., corespunde voinței legiuitorului, respectiv pericolul social grav

al faptei incriminate are primordialitate. Tentativa prezintă toate elementele

unei infracțiuni, dar nu are incriminare distinctă, legiuitorul a prevăzut-o

numai ca formă imperfectă a infracțiunii, însă regimul sancționator este unic,

cel prevăzut pentru infracțiunea consumată, singurul criteriu pentru dispunerea

suspendării condiționate a executării pedepsei.

Ca atare, dispunând suspendarea

condiționată a executării pedepsei pentru tentativă la infracțiunea de omor

calificat, hotărârea pronunțată este contrară legii, motiv pentru care,

recursul în anulare fiind fondat, în baza dispozițiilor art. 414

1

alin.

(1) C. proc. pen., cu referire la art. 385

15

pct. 2 lit. d) din același

cod, va fi admis și se va proceda corespunzător dispozitivului prezentei.

Admite recursul în anulare declarat

de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție,

împotriva deciziei penale nr. 106/ AP din 12 iunie 2002 a Curții de Apel

Brașov, privind pe inculpatul B.R.

Casează decizia atacată, numai cu

privire la aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen., pe care le înlătură.

Inculpatul B.R. va executa pedeapsa

prin privare de libertate, de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71, raportat

la art. 64 C. pen.

Onorariul pentru apărarea din oficiu

a inculpatului, în sumă de 200.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului

Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

30 septembrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-07-18
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4422/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 620 din 23 noiembrie 2004, Tribunalul Brașov a condamnat pe inculpatul I.C.D., la 7 ani închisoare, pentru tentativă la infracțiunea d
ÎCCJ 2003-02-18
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 800/2003
R O M Â N I A S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul G.C.B. împotriva deciziei penale nr.249 din 30 octombrie 2002 a Curții de Apel Brașov. S-a prezentat: inculpatul, arestat, asistat de avocat M.B., apărător desemnat din ofi
ÎCCJ 2006-03-13
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1598/2006
știență, inculpatul s-a aruncat asupra părții vătămate, l-a lovit în mod repetat cu pumnii, apoi cu piciorul în zona capului, strivindu-i capul sub talpă. Potrivit Raportului de constatare medico-legală nr. 2225 din 20 martie 2004 întocmit
ÎCCJ 2005-01-21
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 466/2005
e inculpatului, iar acesta a cerut reducerea pedepsei. Curtea de Apel Brașov, prin decizia penală nr. 347/ A din 29 septembrie 2004, admite apelul parchetului și desființează în parte sentința, în sensul că majorează de la 10 ani la 11 ani
ÎCCJ 2005-10-04
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5591/2005
fost respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 635 din 15 octombrie 2001 a Tribunalului Brașov. Recursul declarat de inculpat a fost respins, de asemenea, ca nefondat, prin decizia penală nr. 35/ R din 22 ianuarie 2002, de către Curtea
Sursă