ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2164/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 818 din 30

octombrie 2002, pronunțată de Tribunalul Timiș, s-a respins ca neântemeiată

contestația la executare formulată de condamnatul B.L., deținut în

Penitenciarul Timișoara, cu privire la sentința penală nr. 460/2001 a aceluiași

tribunal (rămasă definitivă), prin care a fost condamnat la 12 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de omor.

S-a reținut, că petiționarul a

formulat contestația pentru aplicarea facultativă a legii penale mai

favorabile, respectiv a Legii nr. 169/2002 prin care s-a modificat art. 44 C.

pen., în sensul că se rezumă că este în legitimă apărare și atunci când victima

a intrat în locuință prin folosirea de mijloace viclene, așa cum pretinde că a

fost situația sa. Față de cererea condamnatului și de împrejurarea că a

solicitat audierea unor martori pentru a dovedi această stare de fapt, s-a

apreciat că se încearcă a se aduce atingere puterii de lucru judecat a

hotărârii, prin îndreptarea unor eventuale greșeli de judecată, ceea ce nu este

posibil pe calea prevăzută de art. 461 C. proc. pen.

Curtea de Apel Timișoara, prin

decizia penală nr. 13/ A din 23 ianuarie 2003, a respins ca nefondat apelul

condamnatului.

Declarând recurs, condamnatul a

solicitat să-i fie admisă contestația.

Recursul nu este întemeiat.

Dispozițiile art. 461 C. proc. pen.,

prevăd limitativ situațiile în care se poate face contestație contra executării

hotărârii penale, motivele invocate de petiționarul contestator neregăsindu-se

printre cele prevăzute de textul menționat.

Ca atare, temeinic și legal

instanțele au respins contestația la executare, astfel că recursul formulat

este neântemeiat și urmează a fi respins.

Recurentul condamnat a fost obligat

la cheltuieli judiciare către stat, în care se include și onorariul avocatului

din oficiu, sumă ce se va avansa din fondul Ministerului J

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de contestatorul condamnat B.L. împotriva deciziei penale nr. 13/ A din

23 ianuarie 2003 a Curții de Apel Timișoara.

Obligă pe recurentul condamnat la

plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

150.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 9

mai 2003.