ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2311/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2311/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față,
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1289 F din
18 decembrie 2003, Tribunalul București a respins, ca neîntemeiată cererea
condamnatului R.M. de întrerupere a executării pedepsei rezultante de 10 ani
închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 193/2003 a Tribunalului București
pentru infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (2) și art. 4 din Legea nr.
143/2000.
Împotriva acestei sentințe a
declarat apel condamnatul R.M. care a susținut că față de situația grea din
familia lui, întreruperea executării pedepsei ar putea conduce la o
îmbunătățire a acestei situații.
Apelul a fost respins prin decizia
penală nr. 73 din 4 februarie 2004, ca nefondat.
Împotriva deciziei a declarat recurs
condamnatul care solicită întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 3
luni pentru a se angaja ospătar și a-și ajuta părinții care sunt în nevoie.
Este adevărat că potrivit art. 453
lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 455 C. proc. pen., executarea pedepsei
închisorii poate fi întreruptă când din cauza unor împrejurări speciale
executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat sau
familia lui.
Din datele de anchetă socială,
rezultă că familia condamnatului are condiții materiale precare. Tatăl și mama
condamnatului au venituri totale de 4 milioane lei lunar, iar fratele și bunica
trăiesc din pensia celei din urmă de 2 milioane lei.
Această situație nu poate fi cu
certitudine îmbunătățită prin întreruperea executării pedepsei inculpatului. Nu
există garanția angajării imediate a acestuia și a realizării unor venituri
atât de mari încât să rezolve definitiv situația familiei lui.
Așa fiind, Curtea în temeiul art.
385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul și-l va
obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de condamnatul R.M. împotriva deciziei penale nr. 73 din 4 februarie
2004 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă recurentul condamnat să
plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care 200.000
lei reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
28 aprilie 2004.