ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4149/2003

Asupra recursului în anulare de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Inculpatul P.F.V. a fost condamnat prin sentința penală nr. 1353, din 22 aprilie 2002, a Judecătoriei Tg. Jiu, la 4 ani închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208, art. 209 alin. (1), lit. a), g) și i), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. S-a dispus aplicarea art. 74 și art. 64 C. pen. În baza art. 85 C. pen., s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1054 din 4 martie 1997 pronunțată de aceeași judecătorie.

Constatându-se că infracțiunea ce a făcut obiectul acestei din urmă sentințe, este concurentă cu infracțiunea ce a format obiectul sentinței penale nr. 4275/1996 al aceleași judecătorii, a contopit cele două pedepse de câte un an și 6 luni închisoare în baza art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., dispunând ca inculpatul să execute un an și 6 luni închisoare și a menținut suspendarea executării acestei pedepse rezultante. Prima instanță a reținut că, în noaptea de 24 august 2000, inculpatul P.F.V., folosind o cheie potrivită, a sustras, împreună cu coinculpatul M.N. (condamnat în același dosar), din imobilul părții vătămate C.N., două uși, cea de la intrarea principală și cea de la prima cameră, precum și material pentru o sobă de teracotă, în curs de montare.

Prin decizia penală nr. 615 din 17 iunie 2002, Tribunalul Gorj a admis apelul declarat de inculpatul P.F.V. și a desființat parțial sentința în sensul că a redus pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., de la 4 ani la 3 ani închisoare, menționând celelalte dispoziții ale sentinței. Recursul declarat de inculpatul P.F.V., a fost respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 1434 din 7 noiembrie 2002 a Curții de Apel Craiova. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, a declarat recurs în anulare împotriva celor trei hotărâri pronunțate în cauză, cu privire la inculpatul P.F.V., referitor la greșita reținere a recidivei post executorie prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen., în loc de recidiva postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., ceea ce a avut drept consecință neaplicarea art. 83 C. pen.

Recursul în anulare este fondat. Există recidivă după condamnare, potrivit art. 37 lit. a) C. pen., dacă după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat săvârșește din nou o infracțiune cu intenție, înainte de începerea executării acesteia sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracțiune este închisoarea de un an. Totodată, potrivit art. 83 alin. (1) C. pen., dacă în cursul termenului de încercare, în cazul suspendării condiționate a executării pedepsei în baza art. 81 C. pen., cel condamnat a mai săvârșit din nou o infracțiune pentru care s-a pronunțat o condamnare chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.

Din fișa de antecedente penale a inculpatului P.F.V. rezultă că acesta a fost condamnat prin două sentințe anterioare, la câte un an și 6 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării prin sentințele penale nr. 4275 din 15 noiembrie 1996 și nr. 1054 din 4 martie 1997, ambele ale Judecătoriei Târgu Jiu. Referitor la prima sentință, se constată că s-a împlinit termenul de reabilitare, de drept, prevăzut de art. 86 C. pen., astfel că nu se ia în considerare la stabilirea stării de recidivă. Pentru cea de a doua sentință anterioară, termenul de încercare de 3 ani și 6 luni, se împlinea la data de 15 septembrie 2000. Întrucât, la data de 24 august 2000, deci înainte de împlinirea termenului de încercare, inculpatul a săvârșit infracțiunea de furt calificat, ce a făcut obiectul celui de-al treilea dosar, instanța de fond urma să facă aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

și a art. 83 C. pen., la care ne-am referit mai sus, dar greșit a făcut aplicarea art. 37 lit. b) și a art. 85 C. pen. Instanța de apel, în absența unui apel al procurorului, nu a putut îndrepta greșeala primei instanțe. Nici instanța de recurs nu a avut posibilitatea legală, în recursul inculpatului, să examineze acest aspect. Cum greșeala despre care s-a arătat, constituie cazul prevăzut de art. 410, partea I, pct. 7 1 C. proc. pen., urmează, ca în baza art. 414 1 alin. (1), raportat la art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., a se admite recursul în anulare, a se casa hotărârile atacate numai cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. b) și art. 85 C. pen. și la omisiunea aplicării dispozițiilor art. 37 lit. a) și art. 83 C. pen., referitoare la infracțiunea săvârșită de inculpatul P.F.V.

Se va înlătura aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. b) și art. 85 C. pen. și se vor aplica în cauză dispozițiile art. 37 lit. a) C. pen., menținându-se pedeapsa de 3 ani închisoare. Apoi, conform art. 83 C. pen., se va revoca suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1054 din 4 martie 1997, a Judecătoriei Târgu Jiu și dispune executarea acestei pedepse, alături de pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată în cauză, deci în final va executa 4 ani și 6 luni închisoare. Celelalte dispoziții ale hotărârilor se vor menține. Onorariul de avocat, în sumă de 400.000 lei pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat, urmează a se plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței penale nr. 1353 din 22 aprilie 2002 a Judecătoriei Târgu Jiu, deciziei penale nr. 615 din 17 iunie 2002 a Tribunalului Gorj și deciziei penale nr. 1434 din 7 noiembrie 2002 a Curții de Apel Craiova, privind pe inculpatul P.F.V. Casează hotărârile numai cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. b) și art. 85 C. pen. și la omisiunea aplicării dispozițiilor art. 37 lit. a) și art. 83 C. pen., referitor la infracțiunea săvârșită de inculpat. Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. b) și art. 85 C. pen. Aplică în cauză dispozițiile art. 37 lit. a) C. pen.

și menține pedeapsa aplicată inculpatului P.F.V., pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., de 3 ani închisoare. Conform art. 83 C. pen., revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1054 din 4 martie 1997 a Judecătoriei Târgu Jiu și dispune executarea acesteia alături de pedeapsa de 3 ani închisoare, urmând ca în final, inculpatul să execute 4 ani și 6 luni închisoare. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor. Onorariul de avocat în sumă de 400.000 lei pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 1 octombrie 2003.