ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4716/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4716/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 73
din 1 martie 2005, Tribunalul Gorj, în baza art. 208 alin. (1) C. pen, cu
aplicarea art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe inculpatul A.C.D., la 2 ani
închisoare, pentru fapta din 2 iulie 2004.
În baza art. 211 alin. (2) lit.
b) și c) C. pen. și alin. (2
1
) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 99
și urm. C. pen., a condamnat inculpatul la 4 ani închisoare.
În baza art. 85 C. pen., s-a
anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an și 6 luni
închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 4001 din 8 septembrie 2004 a
Judecătoriei Târgu Jiu, pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 și art. 209 C.
pen.
În baza art. 33 – art. 34 C.
pen., s-a contopit pedeapsa de un an și 6 luni închisoare, aplicată prin
sentința penală nr. 4001 din 8 septembrie 2004 a Judecătoriei Târgu Jiu, cu
pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru fapta din 2 iulie 2004, aplicată în
prezenta cauză, în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 83 alin. (1) C.
pen., s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei
pentru pedeapsa de un an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.
5798 din 2 decembrie 2003 a Judecătoriei Târgu Jiu, urmând ca inculpatul să
execute în cumul pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea de
tâlhărie, comisă la 19 noiembrie 2004, cu pedeapsa de un an și 6 luni
închisoare, adică un total de 5 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 40 C. pen.,
contopește pedepsele rezultante de 2 ani închisoare și 5 ani și 6 luni
închisoare, în pedeapsa cea mai grea, de 5 ani și 6 luni închisoare.
Deduce pentru inculpat
perioada executată din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 4001 din 8
septembrie 2004 a Judecătoriei Târgu Jiu, de la 5 septembrie 2004 la 26
octombrie 2004 și perioada începând cu 20 noiembrie 2004 și până la zi și
menține starea de arest a inculpatului.
A fost obligat inculpatul în
solidar cu partea responsabilă civilmente A.S. la plata sumei de 10.000.000 lei
despăgubiri civile către partea civilă R.Șt.
A fost obligat inculpatul,
în solidar cu partea responsabilă civilmente A.S. la 3.000.000 lei cheltuieli
judiciare statului.
Pentru a se pronunța astfel,
instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă
Tribunalul Dolj, inculpatul A.C.D. a fost trimis în judecată, în stare de arest
preventiv, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și
alin. (2
1
) lit. b) C. pen., și infracțiunii prevăzută de art. 208 alin.
(1) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.
Astfel, instanța constată că
fapta inculpatului de a sustrage de la partea civilă R.Șt. trei telefoane
mobile, profitând de neatenția acestuia, faptă recunoscută de inculpat și
dovedită în cauză, atât prin declarația inculpatului dar și prin coroborarea
acesteia cu declarațiile martorilor audiați atât în faza urmăririi penale cât
și în fața instanței, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de
furt, prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen., condamnându-l pe inculpat la 2
ani închisoare.
În urma probatoriilor
administrate, instanța reține ca fiind dovedită în cauză, și comiterea de către
inculpat a infracțiunii de tâlhărie, constând în fapta acestuia de a smulge
prin violență, o pereche de cercei și un lănțișor din aur cu medalion de la
partea vătămată V.G., faptă ce întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2
1
)
lit. b) C. pen., condamnându-l la 4 ani închisoare.
S-a reținut că, anterior
prin sentința penală nr. 4001 din 8 septembrie 2004 a Judecătoriei Târgu Jiu,
inculpatul a mai fost condamnat la un an și 6 luni închisoare cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani, pentru comiterea mai
multor infracțiuni de furt la data de 26 martie 2004.
În raport de data comiterii
infracțiunii de furt la 2 iulie 2004, în dauna părții vătămate R.Șt.,
inculpatul săvârșise o altă infracțiune la 26 martie 2004, astfel încât, în
cauză s-au aplicat dispozițiile art. 85 C. pen., anulându-se suspendarea
condiționată a executării pedepsei de un an și 6 luni închisoare, aplicată prin
sentința penală nr. 4001 din 8 septembrie 2004 a Judecătoriei Târgu Jiu, cu
aplicarea dispozițiilor art. 33 – art. 34 lit. b) C. pen., pedeapsa rezultantă
fiind aceea de 2 ani închisoare.
De asemenea, s-a reținut că
în cursul termenului de încercare stabilit printr-o altă sentință penală nr. 5798
din 2 decembrie 1998 a Judecătoriei Târgu Jiu, prin care inculpatul a fost
condamnat definitiv la un an și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 81 C. pen.,
inculpatul a comis la 19 iunie 2004 o nouă infracțiune, aceea de tâlhărie, caz
în care au devenit aplicabile dispozițiile art. 83 C. pen., instanța revocând
beneficiul liberării condiționate a pedepsei de un an și 6 luni închisoare,
aplicată prin această sentință penală.
Inculpatul urmează să
execute în cumul pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea de
tâlhărie, comisă la 19 noiembrie 2004 cu pedeapsa de un an și 6 luni închisoare
aplicată prin sentința penală nr. 5798 din 2 decembrie 2003, respectiv, un
total de 5 ani și 6 luni închisoare.
Având în vedere că
inculpatul este minor, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 40 C. pen.,
în temeiul cărora pedepsele rezultante de 5 ani și 6 luni închisoare,
respectiv, 2 ani închisoare, se contopesc în pedeapsa cea mai grea de 5 ani și
6 luni închisoare.
Împotriva acestei sentințe a
declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie, susținându-se că, contopirea trebuia efectuată
între pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, dedusă din revocarea
suspendării condiționate din sentința penală nr. 5798 din 2 decembrie 2003 și
pedeapsa de 4 ani închisoare, rezultând o pedeapsă finală de 4 ani închisoare
și nu de 5 ani și 6 luni închisoare.
Pe de altă parte, pentru
faptul că s-a omis a se pronunța asupra confiscării cuțitului.
Prin decizia penală nr. 50
din 17 iunie 2005, Curtea de Apel Craiova a respins apelul ca nefondat.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, criticând-o ca
nelegală, instanța nepronunțându-se asupra individualizării pedepselor.
Recursul este fondat și va
fi admis pentru considerentele ce vor fi arătate:
Din analiza actelor și
lucrărilor dosarului, situația de fapt a fost corect reținută de instanțe.
Sub aspectul
individualizării trebuie observat că inculpatul A.C. a săvârșit infracțiunea de
furt pentru care a fost condamnat la 2 ani închisoare la 2 iulie 1994, deci
înainte de rămânerea definitivă prin neapelare a
sentinței penale nr. 4001 din 8
septembrie 2004 Judecătoriei Târgu Jiu, prin care inculpatul a fost condamnat
la un an și 6 luni închisoare cu aplicarea art. 81 C. pen., situația care ..
aplicarea prevederilor art. 85 C. pen. și a art. 34 lit. b) C. pen.
În această situație, ca
urmare a anulării suspendării condiționate a executării pedepsei de un an și 6
luni închisoare s-a contopit cu pedeapsa de 2 ani închisoare, urmând ca
inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
Cum însă infracțiunea pentru
care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr. 4001 din 8 septembrie
2004 a Judecătoriei Târgu Jiu, și infracțiunea de furt din cauză au fost
săvârșite după rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 5798 din 2 decembrie
2003 a aceleiași judecătorii, prin care s-a aplicat inculpatului o pedeapsă
rezultantă de un an și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 81 C. pen., se
impunerea aplicarea art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate
și efectuarea cumulului aritmetic între pedeapsa de 2 ani închisoare și cea de un
an și 6 luni închisoare rezultând o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare.
Pe de altă parte, cum același
inculpat a săvârșit infracțiunea de tâlhărie la 19 noiembrie 2004 și pentru
care a fost condamnat la 4 ani închisoare, se impunea efectuarea concursului
doar cu infracțiunea de furt, în sensul art. 40 C. pen., rezultând o pedeapsă
de 4 ani închisoare, reținând totodată că revocarea suspendării condiționate a
pedepsei se face doar o singură dată indiferent câte infracțiuni se comit în
termenul de încercare.
Pe de altă parte, s-a
stabilit fără echivoc, că partea vătămată a fost amenințată cu un cuțit, găsit
de altfel de organele de poliție în apropierea unei guri de aerisire prin care
inculpatul și martorul au intrat în bloc, situația în care se impune aplicarea
prevederilor art. 118 lit. d) C. pen.
Sub aspectul
individualizării pedepsei, Curtea constată că sunt îndeplinite condițiile
prevăzute de art. 72 C. pen., încât o majorare a acesteia nu se justifică.
În atare situație, Curtea,
în temeiul prevederilor art. 385
9
pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va
admite recursul parchetului și va dispune conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr. 50
din 17 iunie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția pentru cauze cu minori și familie,
privind pe inculpatul A.C.D.
Casează decizia penală
sus-menționată și sentința penală nr. 73 din 1 martie 2005 a Tribunalului Gorj
numai cu privire la modul de efectuare a cumulului de pedepse și la omisiunea
aplicării dispozițiilor art. 118 lit. b) C. pen.
Constată că pedeapsa de 2
ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 4001 din 8 septembrie 2004 a
Judecătoriei Tg. Jiu se cumulează cu pedeapsa de un an și 6 luni închisoare
aplicată prin sentința nr. 5798 din 2 decembrie 2003 a Judecătoriei Tg. Jiu ca
urmare a aplicării art. 85 și respectiv 83 C. pen., rezultând o pedeapsă de 3
ani și 6 luni închisoare, pedeapsă ce se contopește cu pedeapsa de 4 ani
închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final 4 ani închisoare.
Face aplicarea dispozițiilor
art. 71 – art. 64 C. pen.
În baza art. 118 lit. b) C.
pen., dispune confiscarea cuțitului.
Deduce din pedeapsa
aplicată, perioada arestării preventive de la 20 noiembrie 2004 la 22 august
2005.
Onorariul apărătorului
desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei (400.000 lei), se va plăti din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică,
azi 22 august 2005.