ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2977/2010

Asupra cauzei

de față, constată următoarele:

Prin sentința

civilă nr. 1121 din 9 octombrie 2008, Tribunalul Constanța, secția civilă, a

admis acțiunea formulată de reclamantul L.I., în contradictoriu cu pârâții orașul

Hârșova, prin primar, și Primarul orașului Hârșova, a anulat dispoziția nr.

2760 din 15 iunie 2007 și a obligat pârâții să restituie reclamantului, în

natură, imobilul teren în suprafață de 299 mp, situat în localitatea Hârșova, cu

următoarele vecinătăți: la N – D.C.I. și D.Z.; la S - strada M.; la V - strada P. la E - vecin S.E.

Au fost

obligați pârâții să acorde persoanei îndreptățite, respectiv reclamantului, în

compensare, alte bunuri sau servicii sau să propună acordarea de despăgubiri în

condițiile Titlului VII al Legii nr. 247/ 2005, pentru magazia aflată pe teren,

în prezent demolată.

În temeiul

dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., au fost obligați pârâții, în solidar, la

plata în favoarea reclamantului a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată,

onorariul expertului desemnat.

Pentru a

hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că autorul reclamantului, L.G.I.,

a deținut în proprietate un imobil situat în localitatea Hârșova, compus din

teren construit în suprafață de 280 mp, bun preluat abuziv în baza Decretului

nr. 92/1950, situație în care reclamantul se legitimează ca persoană

îndreptățită să beneficieze de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr.

10/2001.

S-a mai

reținut că, în prezent terenul notificat de reclamant este situat în

localitatea Hârșova, are o suprafață totală de 299 mp și este liber de

construcții, putând fi restituit în natură reclamantului.

Prin decizia

nr. 260/C din 11 noiembrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția civilă,

minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, a fost respins apelul

declarat de pârâți împotriva acestei sentințe, reținându-se în considerentele

hotărârii că, deși pârâții nu contestă faptul că autorul reclamantului a fost

proprietarul a două magazii de cereale construite pe o suprafață de 280 mp de

teren, bun ce a făcut obiectul naționalizării conform Decretului nr. 92/1950,

ci contestă doar amplasamentul acestui imobil ca fiind terenul identificat de

expert la intersecția străzii P. cu strada M., nu demonstrează care ar fi

poziționarea actuală a terenului în litigiu în planul de sistematizare actual

al orașului Hârșova, în raport de planurile și evidențele pe care le dețin cu

privire la evoluția numelor și a numerotării străzilor din localitatea Hârșova.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în

termen legal, pârâții orașul Hârșova, prin primar, și Primarul orașului

Hârșova, arătând prin declarația de recurs că motivele în fapt și în drept le

vor depune în termenul impus de art. 303 C. proc. civ.

Motivele de recurs au fost depuse la data de 6 mai

2010, conform ștampilei aplicată pe plicul cu care au fost expediate prin

poștă.

La termenul de judecată din data de 13 mai 2010

instanța a invocat, din oficiu,

excepția

nulității recursului, în raport cu dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc.

civ.

Recursul este nul, pentru considerentele la care ne

vom referi în continuare.

Conform art. 302

1

lit. c) C. proc. civ.,

cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se

întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor

fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 303 alin. (1) C.

proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.

Potrivit art. 303 alin. (2) C. proc. civ., termenul

pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă

recursul s-a făcut mai înainte, iar art. 306 alin. (1) C. proc. civ. prevede că

recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția

cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

În speță, se constată că motivele de recurs nu au fost

depuse în termenul legal.

Astfel, la dosarul instanței de apel (filele 98-99) se

află procesele-verbale încheiate de persoana însărcinată cu înmânarea deciziei

atacate, care cuprind toate datele prevăzute de art. 100 C. proc. civ.

Or, potrivit proceselor-verbale, recurenților le-a

fost comunicată decizia atacată la data de 10 decembrie 2009, iar, potrivit

art. 301 C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 zile, calculat de la

această dată.

Termenul legal pentru motivarea recursului, socotit

conform art. 303 alin. (2) C. proc. civ., a expirat la data de 28 decembrie

2009, iar motivele de recurs au fost depuse la data de 6 mai 2010, peste

termenul prevăzut de lege, fără a se invoca motive de ordine publică.

Față de cele expuse mai sus, conform art. 306 alin.

(1) C. proc. civ., se va constata nul recursul declarat de pârâții orașul

Hârșova, prin primar, și Primarul orașului Hârșova.

Având în vedere că recurenții au căzut în pretenții,

vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată către intimatul L.I., în

conformitate cu dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de pârâții orașul Hârșova, prin primar,

și Primarul orașului Hârșova împotriva deciziei nr. 260/C din 11 noiembrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări

sociale.

Obligă

recurenții orașul Hârșova, prin primar, și Primarul orașului Hârșova la plata

sumei de 1.500 lei către intimatul L.I., reprezentând cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 13 mai 2010.