ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2977/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2977/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cauzei
de față, constată următoarele:
Prin sentința
civilă nr. 1121 din 9 octombrie 2008, Tribunalul Constanța, secția civilă, a
admis acțiunea formulată de reclamantul L.I., în contradictoriu cu pârâții orașul
Hârșova, prin primar, și Primarul orașului Hârșova, a anulat dispoziția nr.
2760 din 15 iunie 2007 și a obligat pârâții să restituie reclamantului, în
natură, imobilul teren în suprafață de 299 mp, situat în localitatea Hârșova, cu
următoarele vecinătăți: la N – D.C.I. și D.Z.; la S - strada M.; la V - strada P. la E - vecin S.E.
Au fost
obligați pârâții să acorde persoanei îndreptățite, respectiv reclamantului, în
compensare, alte bunuri sau servicii sau să propună acordarea de despăgubiri în
condițiile Titlului VII al Legii nr. 247/ 2005, pentru magazia aflată pe teren,
în prezent demolată.
În temeiul
dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., au fost obligați pârâții, în solidar, la
plata în favoarea reclamantului a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată,
onorariul expertului desemnat.
Pentru a
hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că autorul reclamantului, L.G.I.,
a deținut în proprietate un imobil situat în localitatea Hârșova, compus din
teren construit în suprafață de 280 mp, bun preluat abuziv în baza Decretului
nr. 92/1950, situație în care reclamantul se legitimează ca persoană
îndreptățită să beneficieze de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr.
10/2001.
S-a mai
reținut că, în prezent terenul notificat de reclamant este situat în
localitatea Hârșova, are o suprafață totală de 299 mp și este liber de
construcții, putând fi restituit în natură reclamantului.
Prin decizia
nr. 260/C din 11 noiembrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția civilă,
minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, a fost respins apelul
declarat de pârâți împotriva acestei sentințe, reținându-se în considerentele
hotărârii că, deși pârâții nu contestă faptul că autorul reclamantului a fost
proprietarul a două magazii de cereale construite pe o suprafață de 280 mp de
teren, bun ce a făcut obiectul naționalizării conform Decretului nr. 92/1950,
ci contestă doar amplasamentul acestui imobil ca fiind terenul identificat de
expert la intersecția străzii P. cu strada M., nu demonstrează care ar fi
poziționarea actuală a terenului în litigiu în planul de sistematizare actual
al orașului Hârșova, în raport de planurile și evidențele pe care le dețin cu
privire la evoluția numelor și a numerotării străzilor din localitatea Hârșova.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în
termen legal, pârâții orașul Hârșova, prin primar, și Primarul orașului
Hârșova, arătând prin declarația de recurs că motivele în fapt și în drept le
vor depune în termenul impus de art. 303 C. proc. civ.
Motivele de recurs au fost depuse la data de 6 mai
2010, conform ștampilei aplicată pe plicul cu care au fost expediate prin
poștă.
La termenul de judecată din data de 13 mai 2010
instanța a invocat, din oficiu,
excepția
nulității recursului, în raport cu dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc.
civ.
Recursul este nul, pentru considerentele la care ne
vom referi în continuare.
Conform art. 302
1
lit. c) C. proc. civ.,
cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se
întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor
fi depuse printr-un memoriu separat.
Recursul se motivează, conform art. 303 alin. (1) C.
proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
Potrivit art. 303 alin. (2) C. proc. civ., termenul
pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă
recursul s-a făcut mai înainte, iar art. 306 alin. (1) C. proc. civ. prevede că
recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția
cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.
În speță, se constată că motivele de recurs nu au fost
depuse în termenul legal.
Astfel, la dosarul instanței de apel (filele 98-99) se
află procesele-verbale încheiate de persoana însărcinată cu înmânarea deciziei
atacate, care cuprind toate datele prevăzute de art. 100 C. proc. civ.
Or, potrivit proceselor-verbale, recurenților le-a
fost comunicată decizia atacată la data de 10 decembrie 2009, iar, potrivit
art. 301 C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 zile, calculat de la
această dată.
Termenul legal pentru motivarea recursului, socotit
conform art. 303 alin. (2) C. proc. civ., a expirat la data de 28 decembrie
2009, iar motivele de recurs au fost depuse la data de 6 mai 2010, peste
termenul prevăzut de lege, fără a se invoca motive de ordine publică.
Față de cele expuse mai sus, conform art. 306 alin.
(1) C. proc. civ., se va constata nul recursul declarat de pârâții orașul
Hârșova, prin primar, și Primarul orașului Hârșova.
Având în vedere că recurenții au căzut în pretenții,
vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată către intimatul L.I., în
conformitate cu dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de pârâții orașul Hârșova, prin primar,
și Primarul orașului Hârșova împotriva deciziei nr. 260/C din 11 noiembrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări
sociale.
Obligă
recurenții orașul Hârșova, prin primar, și Primarul orașului Hârșova la plata
sumei de 1.500 lei către intimatul L.I., reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 13 mai 2010.