ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3998/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 3901 din 2

octombrie 2002, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, a respins acțiunea

promovată de reclamanta A.P.A.P.S. București, prin care aceasta a solicitat

obligarea pârâtei Asociația Salariaților A.L. Cluj Napoca la reînregistrarea sa

ca acționar al societății pârâte și obligarea la plata sumei de 18.042.472.047

lei, reprezentând garanție, dobânzi și penalități, ca urmare a desființării de

drept în baza pactului comisoriu de gradul IV a contractului de

vânzare-cumpărare acțiuni nr. 7 din 29 octombrie 1998, ca neîntemeiată.

Instanța de fond și-a motivat

soluția de mai sus pe următoarele considerente:

- neînregistrarea reclamantei ca

acționar al societății pârâte, urmare a redobândirii acestei calități prin

desființarea contractului de vânzare-cumpărare acțiuni în cadrul procesului de

privatizare, nu cade în sarcina societății pârâte, instituția abilitată fiind

Registrul independent privat R.C.O. SA București;

- reclamanta a mai formulat o

acțiune pentru obligarea pârâtei la plata primei rate din contract, precum și

la plata dobânzilor și penalităților aferente acesteia, în sumă de

15.489.197.617 lei, acțiune ce a fost respinsă prin sentința nr. 370 din 25

octombrie 2001 a Curții de Apel Cluj, hotărâre ce a intrat în puterea lucrului

judecat, iar conform art. 163 C. proc. civ., reclamanta nu mai poate formula

aceleași pretenții, respectiv, dobânda și penalitățile pentru rata I și, cu

atât mai mult, pârâta nu datorează rata a 2-a din preț și penalitățile aferente

acestei rate;

- cererea de restituire a garanției

nu este nici ea întemeiată, deoarece, potrivit recunoașterii reclamantei, suma

constituită cu acest titlu se află în posesia sa;

- cât privește cererea de anulare a

sentinței civile nr. 8161 din 7 decembrie 2000, pronunțată de Tribunalul

București, secția comercială, irevocabilă, prin care, în calitate de creditor

gajist, s-au atribuit 1.576.264 acțiuni SC M. SA București, nici ea nu poate fi

primită, nu acesta fiind mijlocul de anulare a unei hotărâri irevocabile.

Împotriva sentinței instanței de

fond, reclamanta A.P.A.P.S. a declarat recurs pentru motivul prevăzut de art. 304

pct. 9 C. proc. civ. și, în baza art. 304

1

C. proc. civ., solicitând

modificarea acesteia în sensul obligării pârâtei la plata sumei de

18.042.472.047 lei și al repunerii părților în situația anterioară rezoluțiunii

convenționale a contractului de vânzare-cumpărare acțiuni.

Criticile invocate vizează, în esență,

următoarele aspecte:

- greșita reținere a autorității de

lucru judecat de către instanță pentru întreaga sumă, cel mult aceasta se

restrânge cu suma reprezentând rata nr. 1, dobânda și penalitățile aferente

acestei rate;

- ca efect al rezoluțiunii, părțile

trebuiau puse în situația anterioară, iar desființarea contractului conduce și

la desființarea titlului prin care terții au dobândit acțiuni, respectiv a

sentinței nr. 8161 din 7 decembrie 2000, pronunțată de Tribunalul București,

prin care s-a dispus atribuirea creditorului gajist SC M. SA a unui număr de

1.576.264 acțiuni;

- prin plata avansului de către

intimată nu s-a achitat un anumit număr de acțiuni, ci o cotă parte din

valoarea fiecărei acțiuni, acestea fiind indivizibile, conform art. 102 din

Legea nr. 31/1990.

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare

prin care a solicitat respingerea recursului declarat arătând că:

- recurenta-reclamantă a redevenit

acționar la SC A.L. SA în baza cererii pe care aceasta a adresat-o Registrului

independent privat REGISCO SA București;

- stabilindu-se prin hotărâre

irevocabilă că nu datorează prima rată și penalitățile aferente, corect s-a

apreciat, ca neîntemeiată, cererea de acordare a celei de a 2-a rate, cu

penalități aferente.

Recursul nu este fondat.

Recurenta-reclamantă a învestit

instanța de fond cu o cerere de chemare în judecată, solicitând expres:

- obligarea pârâtei la

reînregistrarea A.P.A.P.S. ca acționar la SC A.L. SA; cu un număr de 7.881.320

acțiuni, ca urmare a desființării de drept a contractului de vânzare-cumpărare nr.

7 din 29 octombrie 1998, la 23 februarie 2001;

- obligarea pârâtei la restituirea

sumelor reprezentând dobânda și penalitățile aferente ratei nr. 1 din contract;

dobânda și penalități aferente ratei nr. 2 din contract și garanția

constituită.

Fără a mai constitui un capăt de

cerere separat, reclamanta, la finalul motivării în fapt, mai solicită anularea

sentinței nr. 8161 din 7 decembrie 2000.

În drept, cererea a fost motivată pe

prevederile art. 1020 și 1021 C. civ., precum și ale contractului de

vânzare-cumpărare.

Cu respectarea principiului

disponibilității, în mod corect instanța de fond a constatat că cererea

reclamantei este neîntemeiată sub toate aceste aspecte.

Într-adevăr, Legea nr. 137/2002,

privind unele măsuri pentru accelerarea procesului de privatizare, stabilind prin

art. 41 alin. (2) procedura de reînregistrare ca acționar a instituției publice

implicate la societatea de registru independent, nu instituie pentru societatea

deprivatizată nici o obligație în acest sens, critica recurentei sub acest

aspect fiind, deci neîntemeiată.

Dobânda și penalitățile aferente

primei rate din contract, fiind solicitate pentru a doua oară în cererea de

față, în mod corect instanța de fond a constatat că hotărârea care a soluționat

prima cerere, irevocabilă, are autoritate de lucru judecat nu numai cu privire

la plăți aferente primei rate, dar și la plățile cu același titlu, aferente

ratei a 2-a, deoarece relevant în speță nu este cuantumul sumei, ci cauza și

obiectul cererilor și care se reduc la restituiri în baza desființării de drept

a contractului de privatizare.

O hotărâre judecătorească poate fi

anulată, modificată sau casată ca urmare a exercitării căilor de atac, soluția

instanței de fond de a respinge și această cerere, fiind deci corectă.

Prin urmare, față de cele ce preced,

Curtea va respinge recursul declarat de reclamantă ca nefondat, menținând ca

legală și temeinică sentința atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

reclamanta A.P.A.P.S. București, împotriva sentinței nr. 389 din 2 octombrie

2002 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 21 octombrie 2003.