ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2795/2007

Asupra cererilor de recurs de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată că, prin sentința comercială nr. 13.546 din 14 decembrie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția comercială, în dosarul nr. 11.718/2004, s-a declinat în favoarea Tribunalului Cluj competența materială pentru soluționarea acțiunii comerciale formulată de reclamanta A.V.A.S. BUCUREȘTI împotriva pârâtei ASOCIAȚIA P.A.S. A. CLUJ-NAPOCA. Prin sentința comercială nr. 74 din 20 martie 2006, pronunțată în dosarul nr. 136/2005, Tribunalul Comercial Cluj a admis acțiunea formulată și precizată și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 7.194.317.487 ROL daune interese în conformitate cu dispozițiile art. 21 pct. 1 alin. (1 1 ) lit. a) din O.G.

nr. 25/2002 și 1.265.498.640 ROL cu titlu de daune interese ca urmare a distribuirii către Asociația P.A.S. A. a 836.970 acțiuni. Pârâta a fost obligată să restituie reclamantei un număr de 836.970 acțiuni și să îi plătească 8.000 RON cheltuieli de judecata. În motivarea sentinței s-a reținut că, la 27 ianuarie 1999, între părți a intervenit contractul nr. C.J. 6, prin care s-au vândut un număr de acțiuni reprezentând 46,49 % din capitalul social al SC A.I.T. SA. S-a stabilit că plata să se facă în rate, în perioada 26 ianuarie 2000 - 26 ianuarie 2004, achitându-se un avans de 2.433.384.060 ROL. Întrucât pârâta nu a putut achita în termen prima rată, în sumă de 1.000.000.000 ROL, a solicitat reclamantei fie suspendarea contractului, fie să considere că acesta este realizat la nivelul sumei achitate cu titlul de avans și pentru care se pot aloca 113.352 acțiuni.

Drept urmare, s-a încheiat actul adițional la contract, reducându-se numărul acțiunilor la nivelul sumei achitate cu titlu de avans. Prima instanță a mai reținut că, după încheierea contractului, SC A.I.T. SA s-a divizat în patru societăți comerciale, iar cele 113.353 acțiuni repartizate în favoarea Asociației P.A.S., împreună cu restul acțiunilor în număr de 453.401, pentru care plata urma să se facă eșalonat, au intrat în capitalul social al SC A.R. SA. Prin actul adițional la contract încheiat sub nr. 5 din 4 februarie 2003, între A.V.A.S. și Asociația P.A.S., precum și cu participarea SC T.C.T. T.A. SRL Cluj-Napoca, s-a convenit cesionarea celor 453.400 acțiuni în favoarea SC T.C.T. T.A.

SRL, pârâta Asociația P.A.S. dobândind cele 113.352 acțiuni. Plata contravalorii acțiunilor dobândite de SC T.C.T. T.A. SRL, trebuia făcută până la 1 martie 2003, în caz contrar, contractul urma a fi desființat de drept. Nu s-a contestat că aceasta și-ar fi Îndeplinit obligația asumată, astfel că a intervenit pactul comisoriu de gradul IV, prevăzut în actul adițional. Drept consecință, instanța de fond a reținut că a operat pactul comisoriu menționat și că urmare a rezoluțiunii, trebuie ca pârâta să răspundă pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contract. S-a mai motivat că, deși a operat novația subiectivă, prin clauza penală inserata la art. 8, pârâta a înțeles să renunțe la prevederile actelor adiționale încheiate anterior și să rămână răspunzătoare pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contract.

Admiterea acțiunii a fost justificată și pe dispozițiile art. 21 din O.G. nr. 25/2002, în ceea ce privește sumele care trebuie restituite. În ceea ce privește 836.970 acțiuni distribuite gratuit către pârâtă, ca urmare a majorării capitalului social, prin valorificarea diferențelor rezultate din reevaluare, tribunalul a reținut că, dacă nu s-ar fi încheiat contractul, acestea ar fi revenit reclamantei, iar în situația în care ar fi fost valorificate, ar fi rezultat suma de 1.265.498.640 ROL. Ca efect al rezoluțiunii contractului, pârâta a fost obligată la restituirea acestor acțiuni. Această hotărâre a fost atacată cu apel. Prin decizia nr. 103 din 28 iunie 2006, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, respinge excepția privind lipsa calității procesuale pasive a ASOCIAȚIEI P.A.S.

A. CLUJ-NAPOCA și admite apelul formulat de pârâta ASOCIAȚIA P.AS. A. CLUJ-NAPOCA împotriva sentinței comerciale nr. 74 din 20 martie 2006 pronunțată în dosarul nr. 136/2005 al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o schimbă în parte în sensul că înlătură obligația stabilită în sarcina pârâtei privind restituirea unui număr de 836.970 acțiuni către reclamantă. Prin aceeași decizie, Curtea de apel menține celelalte dispoziții ale sentinței și obligă intimata A.V.A.S. BUCUREȘTI să plătească apelantei 1.000 RON cheltuieli de judecată parțiale în apel. Pentru a pronunța această decizie, instanța de control judiciar a avut în vedere următoarele: S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Asociației P.AS.

A. Cluj-Napoca întrucât, deși a avut loc o schimbare de debitor, așa cum rezultă din actul adițional nr. 5 din 4 februarie 2003, aceasta s-a realizat sub condiție. Astfel, potrivit art. VIII din acest act adițional, cumpărătorul 2, adică SC T.C.T. T.A. SRL Cluj-Napoca trebuia să prezinte până la 1 martie 2003 dovada plății tuturor sumelor datorate. Nerespectarea acestei condiții determina desființarea de drept, fără nici o somație, a actului adițional, iar Asociația P.AS. A. rămâne răspunzătoare pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul de vânzare -cumpărare CJ 6 din 27 ianuarie 1999, așa cum rezultă din același art. VIII. Prin urmare, fiind necontestat faptul neîndeplinirii obligației de plată de SCT.C.T.

T.A. SRL Cluj-Napoca, răspunderea pentru neexecutarea întregului contract, așa cum a fost modificat prin actele adiționale, revine pârâtei ­ Asociația A. P.AS. Cluj-Napoca. S-a reținut că, existând identitate între pârâtă și cel care se pretinde că este obligat în raportul dedus judecății, pârâta are calitate procesuală pasivă, astfel că este nefondat motivul de apel privind lipsa calității procesuale pasive. În ceea ce privește modul în care a fost soluționată excepția referitoare la autoritatea de lucru judecat, Curtea de apel a reținut că pentru a fi admisibilă această excepție, este necesar a fi îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1.201 C. civ., respectiv să existe identitate de obiect, cauză și părți.

Prezenta cauză are ca părți pe reclamanta A.V.A.S. și pârâta Asociația P.AS., obiectul este plata daunelor interese reprezentând dobânzi și penalități pentru ratele 1 - 4, obligarea la restituirea dividendelor, daune interese, pretențiile fiind întemeiate pe contractul nr. CJ.6 din 27 ianuarie 1999. În raport cu dosarul nr. 5.494/2003, în mod întemeiat s-a reținut de către instanța de fond că între aceste două dosare nu există decât identitate de părți, atât obiectul cât și cauza fiind diferite (obligarea pârâtei să execute contractul), iar sumele reprezintă rata 1 și dobânzi corespunzătoare.

În ceea ce privește al treilea motiv de apel, Curtea de apel a reținut că prin încheierea actului adițional nr. 5 și care are ca obiect vânzarea către o altă societate a acțiunilor ce exced numărului de 113.352 achitate deja, implicit părțile, respectiv reclamanta și pârâta, au înțeles să lase fără efect actul adițional nr. 4 prin care s-a convenit reducerea obligațiilor contractuale la nivelul sumei achitate. Numai într-o astfel de interpretare se justifică clauză cuprinsă la art. VIII din actul adițional nr. 5. Curtea de apel a apreciat că considerentele sentinței civile nr. 3.940/2003 nu pot fi reținute cu autoritate de lucru judecată în prezenta cauză întrucât în puterea lucrului judecat intră numai dispozitivul hotărârii.

Prin urmare, prin art. VIII al actului adițional nr. 5 părțile au dat eficiență contractului inițial cu toate obligațiile și drepturile corespunzătoare. Privitor la celelalte critici, instanța de control judiciar a apreciat că, întrucât nu s-a infirmat distribuirea celor 836.970 acțiuni către membrii P.A.S., pârâta nu poate fi obligată la restituirea lor pentru că nu le are în patrimoniul său. În plus, stabilindu-se obligația de plată a contravalorii lor, respectiv 1.265.498.640 ROL, este exclusă obligarea în același timp la restituirea acțiunilor. Prin urmare, apelanta urmând a suporta numai contravaloarea acțiunilor distribuite, iar nu și obligația de a restitui aceste acțiuni. Împotriva acestei decizii ambele părți au declarat recurs.

Recurenta reclamantă A.V.A.S. a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a susținut că nu există temei legal și nici contractual pentru ca pârâta să păstreze acțiunile în condițiile în care contractul de vânzare cumpărare a fost desființat din culpa exclusivă a acesteia. Recurenta pârâtă a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a susținut că instanța de apel a aplicat greșit prevederile O.G. nr. 25/1992, a soluționat greșit excepția autorității de lucru judecat și a apreciat în mod greșit voința contractuală a părților, care reprezintă conform art. 969 C. civ., legea lor. Recurenta reclamantă a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului pârâtei. Analizând decizia atacată prin prisma criticilor formulate de către reclamantă, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul acestei părți pentru următoarele considerente.

Curtea găsește nefondat motivul de recurs invocat de recurenta reclamantă și prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în condițiile în care în cauza de față nu rezultă că instanța de apel ar recurs la încălcarea unor texte de lege aplicabile speței sau că a aplicat greșit dispoziții legale, interpretându-le prea extins sau prea restrâns ori cu totul eronat. De altfel, această recurentă nici nu indică explicit care ar fi textele ce ar cădea sub incidența motivului de recurs arătat. Recursul, nefiind o cale de atac devolutivă, pentru a conduce la casarea sau modificarea hotărârii, nu se poate limita la o simplă indicare formală a textelor, condiția legală a dezvoltării implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se întemeiază.

Recurenta reclamantă circumscrie motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., critici de netemeinicie și nu de nelegalitate, ceea ce nu este permis în prezenta cale de atac. În mod corect a reținut instanța de apel că, stabilindu-se obligația de plată a contravalorii lor, respectiv 1.265.498.640 ROL, este exclusă obligarea pârâtei în același timp și la restituirea acțiunilor.

Cât privește recursul pârâtei, și acesta urmează a fi respins pentru următoarele considerente: Instanța de control judiciar a soluționat în mod corect atât excepția lipsei calității procesuale a pârâtei, cât și excepția autorității de lucru judecat pentru argumentele ce se vor arăta: Prin Actul Adițional nr. 5 la contract nu a fost schimbat cumpărătorul inițial cu un alt cumpărător, ci, a fost introdus alături de primul cumpărător un al doilea cumpărător, fapt confirmat de art. II din acest Act Adițional: „În tot cuprinsul contractului de vânzare cumpărare de actiuni, cuvântul cumpărătorul se înlocuiește cu cumpărătorii”. La data de 4 februarie 2003 părțile au încheiat Actul Adițional nr. 5 la contract, care a modificat părțile si obiectul contractului astfel: părțile contractului sunt: A.P.A.P.S.

in calitate de vânzător si ASOCIAȚIA A. PAS în calitate de cumpărător 1 și SC T.C.T.T. SRL în calitate de cumpărător 2.; obiectul contractului s-a modificat în sensul că vânzătorul vinde și: Cumpărătorul 1 (Asociația A. PAS) cumpără un număr de 113.352 acțiuni 1 reprezentând 18,97 % din capitalul social al SC A.F. SA; Cumpărătorul 2 (SC T.C.T.T. A.S. SRL) cumpără un număr de 453.400 acțiuni, reprezentând 78,02 % din capitalul SC A.R. SA. La art. VIII Actul Adițional nr. 5 prevede: „Prezentul Act Adițional se desființează de drept, fără nici o somație in cazul in care până la data de 01 martie 2003 Cumpărătorul 2 nu prezintă dovada plății tuturor sumelor datorate de A.P.A.P.S.; în aceasta situație Cumpărătorul 1 Asociația P.A.S.

A. rămâne răspunzătoare pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate in contractul de vânzare cumpărare de acțiuni CJ6 din 27 ianuarie 1999”. SC T.C.T.T. A.S. SRL nu a achitat sumele datorate reclamantei, ca atare actul adițional s-a desființat, rămânând obligată la îndeplinirea clauzelor contractuale Asociația A. PAS. Ca atare, susținerea recurentei pârâte în sensul ca nu ar avea calitate procesual pasivă este total neîntemeiată, având în vedere că Asociația A. PAS a rămas obligată la îndeplinirea clauzelor contractuale, conform dispozițiilor mai sus redate și corect reținute de instanța de apel. În mod corect instanța de apel a respins excepția autorității de lucru judecat având în vedere că in cauza nu sunt îndeplinite condițiile operării acestei excepții.

Litigiul ce a format obiectul dos. nr. 5494/2003 a avut ca obiect obligarea pârâtei la plata prețului contractual reprezentând rata scadentă, dobânda contractuală si penalități de întârziere, respectiv obligarea cumpărătorului la executarea contractului. Prin cererea de chemare în judecată ce formează obiectul prezentului dosar s-a solicitat instanței obligarea pârâtei la plata daunelor interese datorate ca urmare a rezoluțiunii de drept a contractului CJ 6/1999. Pentru a putea exista lucru judecat trebuie să existe tripla identitate: părți, obiect și cauză. Atât instanța de fond cât și instanța de apel au reținut corect, că singura identitate este între părțile celor două litigii, atât obiectul cât și cauza fiind diferite.

Ca atare, soluția instanței de apel în ceea ce privește respingerea excepției autorității de lucru judecat este legală. Cât privește al treilea motiv de recurs prin care Asociația PAS A. susține ca „instanța de fond a apreciat în mod greșit voința părților” Înalta Curte îl găsește nefondat pentru următoarele considerente: Conform art. VIII din Actul Adițional nr. 5: „Prezentul Act Adițional se desființează de drept, fără nici o somație în cazul în care până la data de 1 martie 2003 Cumpărătorul 2 nu prezintă dovada plății tuturor sumelor datorate de A.P.A.P.S. În această situație Cumpărătorul 1 Asociația PAS A. rămâne răspunzătoare pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate în contractul de vânzare cumpărare de acțiuni CJ6 din 27 ianuarie 1999”.

La data de 14 decembrie 2000 s-a încheiat Actul Adițional nr. 4 la contractul nr. CJ6 din 27 ianuarie 1999, care a modificat contractul în sensul că, societatea privatizata SC A.I.T. SA s-a divizat în patru societății, obiectul contractului modificându-se în sensul ca Asociația PAS A. cumpăra: un număr de 453.400 acțiuni, reprezentând 78,02 % din capitalul SC A.R. SA, respectiv, un număr de 113.352 acțiuni, reprezentând 18,97 % din capitalul SC A.F. SA. Totodată, prin art. 4 din Actul Adițional nr. 4 cap. 8, pct. 8.10 din contract s-a modificat astfel: „Pentru garantarea plății ratelor cumpărătorul constituie drept gaj un număr total de 566.752 acțiuni din care 453.400 acțiuni la SC A.R. SA.

Eliberarea acțiunilor de sub gaj se va face în termen de 30 zile de la data achitării integrale a prețului prevăzut la art. 4.1 „Se poate observa clar din interpretarea acestor dispoziții contractuale, că prin acest act adițional nu s-a modificat numărul de acțiuni din contractul de vânzare cumpărare de acțiuni nr. CJ 6/1999. Actul Adițional nr. 4 a fost încheiat ca urmare a divizării societății privatizate, fapt precizat în preambulul acestui act adițional. Nicăieri în cuprinsul acestui act adițional nu se menționează că Asociația PAS A. ar fi achitat un anumit număr de acțiuni. Mai mult, dovada că părțile nu au înțeles să considere achitat un anumit număr de acțiuni, prin plata avansului, rezultă chiar din cuprinsul acestui act Adițional care arată clar că pentru garantarea plății prețului, Cumpărătorul constituie gaj toate acțiunile cumpărate.

Prin plata avansului nu s-a achitat un anumit număr de acțiuni, ci o cotă parte din valoarea fiecărei acțiuni, așa cum prevăd și dispozițiile art. 102 din Legea nr. 31/1990 republicată „Acțiunile sunt indivizibile” astfel că în schimbul transmiterii pachetului de acțiuni Cumpărătorul are obligația corelativă de plată a prețului aferent întregului pachet de acțiuni nefracționate. Nici o dispoziție legală nu prevede faptul că prin plata parțială a prețului se dobândește proprietatea doar a unei părți din bunul vândut, cu atât mai mult cu cât în această materie acțiunile sunt indivizibile. În ceea ce privește invocarea Sentinței Civile nr. 3940 din 24 septembrie 2003 pronunțată în dosarul nr. 5494/2003, de către Tribunalul Cluj, urmează a se reține că obiectul acestui dosar l-a constituit solicitarea A.P.A.P.S.

de a obliga pârâta, respectiv ASOCIAȚIA A. PAS la plata sumei de 3.042.672.900 lei reprezentând suma restantă conform contractului nr. CJ6 din 27 ianuarie 1999. Astfel, dispozitivul sentinței a fost: „Respinge acțiunea formulată de A.P.A.P.S. cu sediul in București, împotriva pârâtei ASOCIAȚIA PAS A. CLUJ”. Deci instanța nu putea să constate că Asociației PAS A. îi revine un anumit număr de acțiuni, din moment ce obiectul cererii cu care a fost învestită a fost obligarea ASOCIAȚIEI PAS A. la plata unor sume restante, conform contractului CJ6/1999.

Mai mult, instanța nici nu se putea pronunța asupra a ceva ce nu i s-a cerut, dat fiind faptul că ASOCIAȚIA PAS A. nu a formulat o cerere reconvenționala prin care să solicite acest lucru, iar in situația în care ar fi pronunțat o astfel de hotărâre ar fi încălcat un principiu fundamental al dreptului procesual civil „principiul disponibilității” și pe cale de consecință, dreptul reclamantului de a determina limitele cererii de chemare în judecată. Hotărârea judecătorească reprezintă actul de dispoziție al instanței de judecată cu privire la pretențiile pe care părțile le-au dedus judecății ca atare, instanța s-a pronunțat asupra cererii de chemare în judecată cu care a fost investită, respectiv, a respins cererea de chemare în judecată.

Având în vedere cele menționate instanța nici nu putea să constate că prin plata avansului Asociația A. PAS a dobândit un număr de acțiuni. Ca atare, susținerea recurentei pârâte în sensul că din cuprinsul Actului Adițional ar rezulta că și-a îndeplinit obligațiile contractuale este total nesusținută în fapt și în drept. Pentru considerentele reținute, conform art. 312 C. proc. civ., se vor respinge recursurile declarate de reclamanta A.V.A.S. BUCUREȘTI și pârâta ASOCIAȚIA PAS A. CLUJ-NAPOCA împotriva deciziei nr. 103 din 28 iunie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de reclamanta A.V.A.S. BUCUREȘTI și pârâta ASOCIAȚIA PAS A. CLUJ-NAPOCA împotriva deciziei nr. 103 din 28 iunie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 septembrie 2007.