ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1356/2003

Deliberând asupra cauzei penale de

față;

Din actele dosarului, rezultă

următoarele:

Prin sentința penală nr. 640 pronunțată

în dosarul penal nr. 2992/2001 la data de 15 noiembrie 2001, Tribunalul Iași

l-a condamnat pe inculpatul A.V. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de

substanțe interzise, prevăzută de art. 312 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.

a) C. pen. și art. 74 lit. c) raportat la art. 80 C. pen., la pedeapsa de un an

închisoare. S-au aplicat dispozițiile art. 71 și art. 64 C. pen. Conform art.

83 C. pen., s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării

pedepsei de un an închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.

181 C. pen., prin sentința penală nr. 90/1999 de către Judecătoria Huși, urmând

ca inculpatul să execute această pedeapsă pe lângă aceea aplicată, respectiv 2

ani închisoare.

Pentru a se pronunța astfel, s-a

reținut în fapt că la data de 27 ianuarie 2001, inculpatul, împreună cu P.M.

s-a deplasat cu un autoturism de ocazie în Iași, Zona Pieții Independenței

pentru a comercializa 2,580 kg mercur. Acțiunea a fost întreruptă de

intervenția organelor de poliție.

Inculpatul a recunoscut, iar fapta

și vinovăția au fost stabilite și cu alte mijloace de probă: procesul verbal de

constatare a infracțiunii, buletinul de analiză chimică și declarațiile

martorilor V.C.F. și A.L.

Curtea de Apel Iași, prin decizia

penală nr. 86 pronunțată în dosarul penal 365/2002 la data de 19 martie 2002, a

respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.

Împotriva acestei decizii, în termen

legal, inculpatul a declarat recurs, invocând nelegalitatea și netemeinicia

acesteia, prin greșita aplicare a legii [(art. 385

9

alin. (1) pct.

17

1

C. proc. pen.)

]

constând în aceea că nu s-a apreciat corect gradul de pericol social, extrem de

redus, nespecific unei fapte pentru a fi infracțiune sau care ar fi trebuit să

îi aducă o pedeapsă mai redusă [(art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C.

proc. pen.)].

Inculpatul a solicitat achitarea în

temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b

1

) C. proc.

pen.

Examinând hotărârea atacată și

sentința, Curtea constată că în raport de motivele invocate, recursul apare ca

nefondat.

Într-adevăr, instanțele au stabilit

corect, atât situația de fapt, inclusiv gradul de pericol social, cât și

vinovăția inculpatului.

Pedeapsa aplicată este suficient de

redusă dacă se are în vedere pericolul faptei determinat de cantitatea avută,

sinceritatea inculpatului, dar și starea de recidivă în care se află, lipsa

unei ocupații stabile la data comiterii infracțiunii.

Având în vedere considerentele

expuse, Curtea urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat în

conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Inculpatul recurent va fi obligat la

cheltuieli judiciare către stat, ocazionate de culpa sa procesuală, dată de

respingerea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.V. împotriva deciziei penale nr.

86 din 19 martie 2002 a Curții de Apel Iași.

Obligă recurentul inculpat să

plătească statului suma de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, din care 300.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se avansează din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

18 martie 2003.