ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1486/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Ordonanțele Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța nr. 37/ P din 6 martie 2003 și din 10 martie 2003, a fost pusă în mișcare acțiunea penală și arestarea preventivă a inculpatului U.G., inițial pentru 9 zile și ulterior pentru 25 zile, pentru comiterea infracțiunii de trafic de stupefiante prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen., reținându-se că la 6 martie 2003, acesta a deținut fără drept cantitatea de aproximativ 6 kg mercur pe care ulterior intenționa s-o comercializeze. Astfel, măsura arestării preventive s-a luat pentru cazurile prevăzute de art. 148 lit. b) și h) C. proc. pen. Inculpatul a făcut plângere împotriva ordonanțelor emise prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, motivând că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Prin încheierea nr. 11/ P din 12 martie 2003, Curtea de Apel Constanța a respins ca nefondate plângerile formulate de inculpat. Împotriva acestei încheieri inculpatul a declarat recurs, reiterând același motiv, respectiv că nu prezintă pericol pentru ordinea publică lăsarea sa în libertate. Recursul este nefondat. Din probatoriul administrat, rezultă că potrivit prevederilor art. 143 C. proc. pen., presupune existența probelor sau indiciilor temeinice potrivit cărora învinuitul sau inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. Astfel, în speță, din procesul verbal de constatare întocmit la 6 martie 2003, evidențiază faptul că U.G.

a fost surprins în timp ce încerca să comercializeze 5660 gr de mercur metalic pe care-l deținea fără forme legale de la 4 martie 2003. Această probă a fost coroborată cu raportul de constatare tehnico-științifică și declarațiile inculpatului, ceea ce atestă săvârșirea faptei de trafic de stupefiante, încât sunt îndeplinite prevederile art. 143 C. proc. pen. Mai mult afirmarea inculpatului, că ar fi săvârșit fapta pentru a „demasca o rețea de trafic de substanțe toxice” nu a fost dovedită. Ca atare, reținând pericolul deosebit al activității infracționale raportat la persoana inculpatului, corect a apreciat instanța că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, fiind întrunite condițiile cerute de art. 148 C. proc.

pen. Pe cale de consecință, Curtea, în temeiul prevederilor art. 385 15 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., Curtea, va respinge recursul declarat de inculpat ca nefondat. Văzând și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul U.G. împotriva încheierii nr. 11/ P din 12 martie 2003 a Curții de Apel Constanța. Obligă pe recurent la plata sumei de 750.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 250.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 21 martie 2003.