ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1131/2004

Asupra

recursului de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 319 din 5 noiembrie 2003 a Tribunalului Suceava, inculpatul

R.C.

a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru

infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen. și

la 16 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de omor prevăzută de art. 174 C.

pen., dispunându-se potrivit art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 C. pen.,

executarea pedepsei de 16 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a

reținut că, inculpatul o cunoștea pe victima G.R. de aproximativ un an,

perioadă în care au întreținut relații sexuale în  locuința ei. În ultima vreme

inculpatul insista să-l accepte drept soț, victima refuzându-l întrucât bănuia

că urmărește să-i ia locuința.

În

seara zilei de 9 august 2003, inculpatul a insistat de câteva ori să fie primit

în casă, victima refuzându-l, mai ales că era și în stare de ebrietate.

În cele

din urmă, inculpatul a reușit să pătrundă în locuință, profitând de faptul că

victima deschisese ușa martorului  B.T.M.

La

scurt timp, la victimă a venit prietena sa D.I.C. și atunci martorul  a plecat,

crezând că amândouă femeile vor reuși să-l scoată pe inculpat din casă. Deși a

fost  rugat insistent, inculpatul a refuzat să părăsească locuința, a devenit

agresiv, a trântit-o pe victimă pe pat, a scos cuțitul din buzunar aplicându-i

lovituri în zona pieptului și cauzându-i leziuni grave care au dus la deces.

Inculpatul

a fost obligat să-i plătească părții civile R.O. sumele de 49.375.000 lei

despăgubiri, 500.000.000 lei daune morale și 4.000.000 lei cheltuieli

judiciare.

Împotriva

sentinței a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru aceea că, instanța a

pronunțat greșit condamnarea pentru infracțiunea de violare de  domiciliu și că

a făcut o greșită individualizare a pedepsei  pentru infracțiunea de omor.

Prin

decizia penală nr. 381 din 15 decembrie 2003 Curtea de Apel Suceava a respins

ca  nefondat apelul declarat.

S-a

reținut că, din probe a rezultat că inculpatul întreținerea sporadic relații

intime cu  victima, dar nu a locuit efectiv în casa ei. Mai mult, martorii  au

relatat că victima i-a cerut insistent inculpatului să părăsească locuința,

aceasta refuzând și săvârșind prin aceasta infracțiunea de violare de domiciliu

prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen.

S-a mai

rețintut că la stabilirea pedepselor, instanța de fond a avut în vedere

gravitatea faptelor, împrejurările în care au fost săvârșite, urmările

ireparabile ale infracțiunii de omor și persoana inculpatului – elemente în

raport de care a făcut o justă individualizare, cu respectarea  cerințelor art.

72 C. pen.

Împotriva

deciziei a declarat  recurs inculpatul, care a  criticat-o sub aspectul

nereținerii circumstanțelor atenuanate prevăzute de art. 73 lit.b C. pen., iar

în subsidiar reducerea pedepselor.

Examinând

cauza, în raport de  motivele invocate cât și din oficiu, se constată că

recursul este nefondat.

Pentru

a fi aplicabile dispozițiile art. 73 lit.b C. pen. este necesar ca săvârșirea

infracțiunii să aibă loc sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții,

determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin

violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei  sau printr-o altă

acțiune ilicită gravă.

Or, din

actele dosarului nu rezultă că partea vătămată i-a provocat inculpatului o

astfel de stare, ci dimpotrivă, inculpatul a fost cel care a avut o  conduită

violentă, fiind în stare de ebrietate, a pătruns cu forța în locuința părții

vătămate și deși a fost rugat insistent de aceasta și prietena sa să părăsească

locuința, acesta a refuzat, a devenit agresiv, a lovit-o pe victimă cu pumnii,

a trântit-o în pat și  i-a aplicat cu cuțitul mai multe lovituri.

Nici

individualizarea pedepsei nu se impune, dat fiind  criteriile prevăzute de art.

72 C. pen., care au fost respectate.

Examinând cauza, din oficiu, se constată

că nu sunt motive care să conducă la casarea hotărârii, motiv pentru care

potrivit art. 385

15

pct.1 lit. b) C. proc. pen. va respinge

recursul declarat de inculpat

împotriva deciziei penale nr.381 din 15 decembrie 2003 a Curții de Apel

Suceava.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul  declarat de inculpatul R.C.  împotriva  decizei nr. 381 din  15

decembrie 2003 a Curții de Apel Suceava, ca nefondat.

Compută

din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 10 august

2003, la zi.

Obligă

pe inculpat să plătească statului 1.100.000 lei  cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 26 februarie 2004.