ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3763/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3763/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 33 din 28 februarie 2003, Tribunalul Neamț, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) din același cod, a condamnat pe inculpatul C.C., poreclit „S.” la 8 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie. În temeiul art. 61 C. pen., a revocat liberarea condiționată pentru restul de 717 zile închisoare rămas din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 205 din 17 mai 2001 a Judecătoriei Târgu Neamț, care a fost contopită cu pedeapsa aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 8 ani închisoare. A aplicat dispozițiile art. 71 și art. 64 C. pen.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsă, durata reținerii și arestării preventive de la data de 5 decembrie 2002, până la data pronunțării sentinței, 28 februarie 2003. În temeiul art. 346 alin. (1) C. proc. pen. și art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat să plătească părții civile A.V. suma de 8.000.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile, reactulizată la data executării. Inculpatul a fost obligat să plătească statului cheltuieli judiciare, în sumă de 5.000.000 lei. Hotărând astfel, prima instanță a reținut, în esență, că în ziua de 16 noiembrie 2002, inculpatul C.C.
a exercitat acte de violență asupra părții vătămate A.V., în timp ce, fratele său minorul C.P.A., la îndemnul inculpatului de a „buzunări” pe partea vătămată, a deposedat-o de banii pe care-i avea asupra sa, după care au fugit adăpostindu-se în diverse locuri până când au fost prinși de organele de poliție. Împotriva sentinței penale a declarat apel inculpatul C.C. care a solicitat reducerea pedepsei aplicate, întrucât a manifestat o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal. Prin decizia penală nr. 145 din 8 aprilie 2003, Curtea de Apel Bacău a respins apelul, ca nefondat, cu motivarea că instanța de fond a reținut corect situația de fapt dând faptelor încadrarea legală, iar în cauză s-a făcut și o justă individualizare a pedepsei.
Împotriva acestei decizii, în termenul legal, a declarat recurs inculpatul C.C. criticând-o pentru netemeinicie cu privire la pedeapsa aplicată și a solicitat reducerea ei. Recursul declarat de inculpat nu este fondat. În raport de probatoriul administrat, starea de fapt reținută este în deplină concordanță cu acesta, încadrarea juridică dată faptei este legală, iar vinovăția recurentului rezultă neîndoielnic din actele dosarului. Aspectul netemeiniciei invocat de recurentul inculpat privitor la proporționalizarea pedepsei se constată că nu este întemeiat, întrucât instanțele prin considerarea criteriilor de individualizare au procedat la stabilirea acesteia, evaluând corespunzător atât gradul de pericol concret pe care l-a prezentat infracțiunea comisă, cât și datele ce caracterizează persoana sa, cunoscut cu antecedente penale.
Se constată astfel că, pedeapsa de 8 ani închisoare răspunde cerințelor legale și este de natură să asigure finalitatea preventivă, cât și cea educativă, neexistând temeiuri pentru modificarea ei. Pentru considerentele ce preced și cum verificând hotărârea atacată și prin prisma prevederilor art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată existența unor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat în cauză este nefondat și a fi respins în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a se dispune potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.C. împotriva deciziei penale nr. 145 din 8 aprilie 2003 a Curții de Apel Bacău. Deduce din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și al arestării preventive de la 5 decembrie 2002, la 16 septembrie 2003. Obligă pe recurent la plata sumei de 1.300.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 16 septembrie 2003.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.