ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2371/2003

Asupra recursului în anulare de

față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 119 din 29

mai 2002, a Tribunalului Suceava a fost condamnat inculpatul H.C. la 2 ani

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., și la

două pedepse de câte 3 ani închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat și

tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 208 alin. (1), art.

209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen. și art. 20 C. pen., raportat la art. 211

alin. (2) lit. d) și f) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art.

208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. g) și i) și art. 211 alin. (2) lit. d)

și e) C. pen.

S-au contopit pedepsele aplicate și

s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Totodată, în baza art. 85 C. pen., a

anulat suspendarea condiționată a pedepselor de un an și 7 luni închisoare,

aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 334 din 16 iunie 1999, a

Judecătoriei Gura Humorului, definitivă prin neapelare la 30 iulie 1999 ( și nu

la 6 septembrie 1999, cum s-a consemnat prin dispozitivul hotărârii ) și respectiv

un an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 844 din 5

septembrie 2000, a Judecătoriei Suceava, definitivă prin neapelare la 10

octombrie 2001, urmând să execute, în conformitate cu art. 33 lit. a) și art.

34 lit. b) din același cod, pedeapsa cea mai grea de un an și 7 luni

închisoare.

De asemenea, în baza art. 40 C.

pen., raportat la art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus

contopirea pedepsei rezultante de un an și 7 luni închisoare, cu cea aplicată

în cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani

închisoare.

S-a reținut în fapt că, în noaptea

de 2 noiembrie 2001, inculpatul a pătruns, fără drept, în locuința părții

vătămate P.A. și a încercat să sustragă bunuri, dar fiind surprins de aceasta

și-a asigurat scăparea ripostând prin violență.

Totodată, în aceeași noapte, prin

escaladare, a pătruns în chioșcul unei societăți comerciale, de unde a furat

bunuri în valoare de 1.680.000 lei.

Prin decizia penală nr. 271 din 2

septembrie 2002, Curtea de Apel Suceava a respins apelul declarat de inculpat.

Hotărârea, de mai sus, a rămas

definitivă prin nerecurare.

Împotriva hotărârii definitive s-a

declarat recurs în anulare susținându-se că, hotărârile judecătorești sunt, în

parte, contrare legii, deoarece în cauză erau aplicabile dispozițiile art. 83

C. pen., ori, instanțele au dispus și menținut anularea suspendării

condiționate, ceea ce a condus la stabilirea unei pedepse în alte limite decât

cele prevăzute de lege.

În drept, au fost invocate

prevederile art. 409 și art. 410 alin. (1), partea I pct. 7

1

, teza I

C. proc. pen., dispoziții în raport de care, se va proceda la examinarea

hotărârilor definitive, potrivit criticii formulate, constatându-se că este

fondat recursul în anulare pentru cele ce urmează.

Într-adevăr, prin sentințele penale

nr. 334 din 16 iunie 1999, definitivă la 30 iulie 1999, pronunțată de

Judecătoria Gura Humorului și nr. 844 din 5 septembrie 2000, pronunțată de

Judecătoria Suceava, definitivă la 9 octombrie 2000, inculpatul a fost condamnat

la 2 pedepse cu suspendarea condiționată a executării, pentru fapte comise în

lunile iulie și august 1998 și respectiv, la 13 septembrie 1998, fapte

concurente.

Cum inculpatul a comis faptele

deduse judecății la 2 noiembrie 2001, instanțele trebuiau să constate, că

acestea s-au comis în cadrul ambelor termene de încercare ale suspendării

condiționate a executării pedepselor anterioare, care expirau la 8 octombrie

2003 și respectiv, 29 ianuarie 2002, așa încât, în cauză aveau aplicabilitate

dispozițiile art. 83 C. pen. și nu cele ale art. 85 C. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 83 C.

pen., dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit o nouă

infracțiune cu intenție, pentru care s-a pronunțat o hotărâre definitivă,

instanța trebuie să revoce suspendarea condiționată, dispunând executarea în

întregime a pedepsei, care nu se contopește în pedeapsa aplicată pentru noua

infracțiune.

Pe cale de consecință, instanțele se

impuneau să aplice pentru cele două pedepse anterioare revocarea suspendării și

cum faptele anterioare, erau concurente, trebuia să contopească pedepsele

anterioare, potrivit dispozițiilor art. 34 lit. b) C. pen. și art. 36 C. pen.,

iar pedeapsa rezultantă obținută în urma contopirii să se dispună a fi

executată alături de pedeapsa rezultantă aplicată faptelor deduse, în prezent,

judecății.

Desigur, aplicând în mod greșit

dispozițiile art. 85 C. pen. și dispunând anularea suspendării condiționate,

pentru pedepsele stabilite anterior, instanțele au pronunțat, cu privire la

acest aspect, hotărâri contrare legii, care în final au condus la stabilirea

unei pedepse în alte limite, decât cele prevăzute de art. 83 C. pen., prevederi

care aveau incidență în cauză.

Având în vedere considerentele sus

expuse, recursul în anulare este fondat și potrivit art. 414

1

C.

proc. pen., combinat cu art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., se

va admite, se vor casa hotărârile recurate, vor fi înlăturate dispozițiile art.

85 C. pen., și se va revoca suspendarea condiționată a executării pedepselor

anterioare conform art. 83 C. pen.

Procedând la rejudecarea cauzei,

după casare, la descontopirea pedepselor aplicate faptelor deduse judecății se

va constata că sunt incidente dispozițiile art. 1 din Legea 543/2002, în ce

privește pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată infracțiunii prevăzută de art.

209 lit. g) și i) C. pen., săvârșită de inculpat în noaptea de 2 noiembrie

2001.

În atare situație, pedeapsa de 3 ani

va fi grațiată integral și condiționat atrăgându-se atenția inculpatului asupra

dispozițiilor art. 7 din Legea 543/2002.

În consecință, va fi contopită doar

pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.

192 alin. (2) C. pen., cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată pentru fapta

prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. d) și f) C.

pen., dispunându-se ca alături de pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare,

inculpatul să execute și pedeapsa rezultantă anterioară de un an și 7 luni

închisoare, pentru care s-a făcut aplicarea art. 83 C. pen.

În final, inculpatul va executa

pedeapsa de 4 ani și 7 luni închisoare, din care se va computa reținerea de 24

ore din 26 octombrie 1998 și perioada arestării de la 4 noiembrie 2001, la 21

mai 2003.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în anulare declarat

de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție,

împotriva sentinței penale nr. 119 din 29 mai 2002, a Tribunalului Suceava și

deciziei penale nr. 271 din 2 septembrie 2002, a Curții de Apel Suceava,

privind pe intimatul inculpat H.C.

Casează hotărârile pronunțate numai

cu privire la aplicarea art. 85 C. pen.

Înlătură dispozițiile art. 33 și

art. 34 lit. b) C. pen.

Descontopește pedeapsa rezultantă de

3 ani închisoare în pedepsele componente:

- 2 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin.

(2) C. pen.;

- 3 ani închisoare, pentru

săvârșirea tentativei la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20,

raportat la art. 211 alin. (2) lit. d) și f) C. pen.

- 3 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și

art. 209 lit. g) și i) C. pen.

În baza art. 1 din Legea nr.

543/2002, constată grațiată integral și condiționat pedeapsa de 3 ani

închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) și

art. 209 lit. g) și i) C. pen.

Atrage atenția inculpatului asupra

dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., contopește pedepsele negrațiate în pedeapsa cea mai grea,

urmând a executa în final pedeapsa de 3 ani închisoare.

Înlătură dispozițiile art. 85 C.

pen.

În baza art. 83 C. pen., revocă

suspendarea executării pedepselor de un an și 7 luni închisoare, aplicată

inculpatului prin sentința penală nr. 334 din 16 iunie 1999, a Judecătoriei

Gura Humorului și de un an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală

nr. 844 din 5 septembrie 2000, a Judecătoriei Suceava.

În baza art. 36 C. pen., contopește

pedepsele pentru care s-a revocat suspendarea condiționată a executării

pedepselor, în pedeapsa cea mai grea, de un an și 7 luni închisoare.

Conform art. 83 C. pen., dispune

executarea pedepsei de un an și 7 luni închisoare alături de pedeapsa de 3 ani

închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final 4 ani și 7 luni

închisoare.

Face aplicarea art. 71 și art. 64 C.

pen.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârii pronunțată.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, reținerea de 24 de ore, din data de 26 octombrie 1998 și perioada

arestării de la 4 noiembrie 2001, la 21 mai 2003.

Onorariul de avocat pentru apărarea

din oficiu, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului

Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

21 mai 2003.