ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3036/2003

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 132 din 15

aprilie 2002, Tribunalul Galați a condamnat printre alții pe inculpații:

- C.V. la 4 ani închisoare, pentru

tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20, raportat la art. 211

alin. (1) și (2) lit. a) și d), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

Același inculpat a mai fost

condamnat la 17 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de

grav, prevăzută de art. 174 alin. (1), raportat la art. 176 alin. (1) lit. d),

cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și la 3 ani și 6 luni închisoare, pentru

infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin.

(1) lit. g) și i), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

A descontopit pedeapsa rezultantă de

un an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 371

din 14 februarie 2001 a Judecătoriei Galați, rămasă definitivă prin neapelare

la 6 martie 2001, în pedepsele componente, prin înlăturarea sporului de 2 luni

închisoare, astfel;

- un an închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen. (fapta din 23

iulie 1999);

- 6 luni închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. (fapta din 23

iulie 1999);

- un an și 4 luni închisoare,

aplicată prin sentința penală nr. 2287 din 28 octombrie 1999 a Judecătoriei

Galați, definitivă prin neapelare la 28 octombrie 1999, pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. (fapta din 25 mai 1998 – 28 mai 1998).

A contopit pedepsele de 4 ani

închisoare, 17 ani închisoare și pedeapsa complimentară a interzicerii

drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani

și 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin prezenta sentință cu

pedepsele de un an închisoare și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin

sentința penală nr. 371 din 14 februarie 2001 a Judecătoriei Galați și a dispus

ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 17 ani închisoare, sporită la

18 ani închisoare și pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor,

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani după

executarea pedepsei principale.

În baza dispozițiilor art. 83 C.

pen., a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării

pedepsei de un an și 4 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința

penală nr. 2287 din 5 octombrie 1999 a Judecătoriei Galați, definitivă prin

neapelare la 30 octombrie 1999, pedeapsă ce s-a dispus a fi executată alături

de pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului prin prezenta sentință, inculpatul

C.V. urmând a executa în total o pedeapsă de 19 ani și 4 luni închisoare și

pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

A dispus anularea mandatului de

executare emis în baza sentinței penale nr. 371 din 14 februarie 2001 a

Judecătoriei Galați și emiterea unui nou mandat conform prezentei hotărâri.

A menținut celelalte dispoziții ale

sentinței penale nr. 371 din 14 februarie 2001 a Judecătoriei Galați.

- Inculpatul E.V. a fost condamnat

la:

- 3 ani închisoare, pentru tentativă

la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin.

(1) și (2) lit. a) și d) C. pen.

Același inculpat a mai fost

condamnat la 16 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit

de grav, prevăzut de art. 174, raportat la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen.

și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit.

a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani.

Potrivit art. 33 lit. a) – art. 34 lit.

b) C. pen., s-au contopit pedepsele, urmând ca acest inculpat să execute

pedeapsa cea mai grea de 16 ani închisoare, sporită la 17 ani închisoare și 2

ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 14 C. proc. pen., cu

referire la art. 998 și art. 1003 C. civ., inculpații au fost obligați în

solidar la plata sumei de 55.000.000 lei despăgubiri civile și 200.000.000 lei daune

morale către partea civilă L.A., cât și la suma de 500.000 lei lunar,

contribuție de întreținere pentru minorul L.N. de la data comiterii faptei 12

decembrie 2000, până la majoratul acestuia 12 martie 2002.

S-a constatat recuperat prejudiciul

cauzat părții vătămate G.M.

În sfârșit inculpații au fost

obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

S-a reținut de instanța de fond că:

În seara de 12 decembrie 2000,

martorul H.N. (în vârstă de 14 ani) și inculpatul S.C. au dus cârdul de oi de

la stâna inculpatului E.V. În timp ce închideau țarcul, cei doi au auzit

chiuituri ce veneau din zona podului, situat în partea de est a satului

Tămăoani, comuna Frumușița. Au hotărât să se deplaseze în acel loc și să identifice

persoana care striga. Cu această ocazie, martorul și inculpatul au văzut-o pe

victima L.I. Acesta se afla în stare avansată de ebrietate. Au mai observat că

era însoțită de un măgar cu samar, pe care era așezată o șubă îmblănită și că

victima era îmbrăcată cu un costum din postav. Martorul H.N. și inculpatul S.C.

au intrat în discuție cu victima L.I. Aceasta le-a precizat că este cunoscut

sub numele de M.M., că este din Vrancea și că lucrează ca cioban la o stână pe

raza comunei Frumușița. De asemenea, în stare avansată de ebrietate fiind,

victima le-a făcut cunoscut celor doi că are 2.000.000 lei și pe neașteptate a

început să țipe la ei și să-i alunge cu o bâtă.

Martorul H.N. și inculpatul S.C. au

mers la locuința inculpatului E.V., unde au servit masa.

În aceste împrejurări, inculpatul S.C.

i-a făcut cunoscut inculpatului E.V. că lângă pod se află o persoană străină de

sat și că aceasta s-a lăudat cu banii pe care-i are asupra sa. La propunerea

inculpatului E.V. au hotărât să plece în urmărirea victimei L.I. și să-i

sustragă banii.

S-au îndreptat spre baltă și pe

drum, pe malul stâng al unui canal de irigații au văzut-o pe victima L.I. certându-se

cu un bărbat. Când s-au apropiat au putut vedea că acea persoană era inculpatul

C.V., identificată de ei sub numele de V.G..

Inculpatul C.V. a luat bâta din mâna

victimei L.I. și a început să o lovească pe aceasta peste spate. Inculpații S.C.

și E.V. s-au apropiat și ei de victimă și primul a lovit-o cu pumnul peste

urechi, iar cel de-al doilea cu pumnul peste gură.

În urma loviturilor primite, victima

L.I. a căzut jos.

Inculpații E.V. și C.V. au rămas

lângă victimă și le-au spus inculpatului S.C. și martorului H.N. să meargă la

stână. În timp ce se îndepărtau, inculpatul și martorul au observat că

inculpații C.V. și E.V. au verificat buzunarele victimei, căutau banii și

continuau să o lovească cu pumnii.

În continuare, inculpații C.V. și E.V.

au luat-o pe victimă de mâini și de picioare și au aruncat-o în canalul de

irigații.

A doua zi, victima L.I. a fost

găsită în canalul de irigații

Din raportul de constatare medico –

legală rezultă că moartea victimei L.I. a fost violentă. Ea s-a datorat unei

insuficiențe cardio respiratorii acute, consecutive unei hipotermii profunde,

prin acțiunea frigului. Moartea a fost favorizată de politraumatismul cu

multiple leziuni, contuzie cu fractură costală și de starea de ebrietate.

Între politraumatismul cu multiple

leziuni cu fractură costală și moartea victimei există legătură de cauzalitate.

În noaptea de 31 iulie 2000,

inculpatul C.V. se deplasa spre locuința sa din satul Tămăoani, comuna

Frumușița, jud. Galați.

Ajungând în dreptul locuinței părții

vătămate G.M., inculpatul a escaladat gardul, a pătruns în curtea acesteia de

unde a sustras un cocoș și 4 găini.

A doua zi, cu ocazia percheziției

efectuate la domiciliul inculpatului au fost găsite cele 5 păsări, ce au fost

restituite părții vătămate.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat apel inculpații pentru nelegalitate și netemeinicie. Inculpații C.V.

și E.V. au susținut că nu au comis infracțiunile pentru care au fost

condamnați, deoarece la data respectivă se aflau la domiciliu, fie la

domiciliul unei rude.

Prin decizia penală nr. 358/ A din

10 iulie 2002, Curtea de Apel Galați a respins, ca nefondate, apelurile

declarate de inculpați.

Împotriva acestei hotărâri,

inculpatul C.V. și E.V. au declarat recurs, solicitând achitarea, motivat de

faptul că nu se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie și omor deosebit

de grav.

Inculpatul E.V. a mai cerut

restituirea cauzei pentru completarea urmăririi penale.

În subsidiar s-a cerut reducerea

pedepsei, fiind excesiv de mare de inculpatul C.V. care a recunoscut săvârșirea

infracțiunii de furt calificat.

Recursurile sunt nefondate.

Din analiza ansamblului probator administrat

se constată că situația de fapt a fost stabilită în mod corect.

Astfel, procesele verbale de

cercetare la fața locului, planșele fotografice, raportul de constatare medico

– legală, declarațiile martorilor C.M., S.A., S.G., C.I., C.D., H.N., E.L., C.M.

și R.V., procesele verbale de confruntare între inculpați, toate coroborate cu

declarațiile date atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de

judecată, dovedesc indubitabil că fapta inculpaților de a pune în executare

rezoluția infracțională comună de a sustrage banii părții vătămate, pe timp de

noapte, nerealizată din motive independente de voința acestora, deoarece

victima nu poseda bani sau alte bunuri întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de tentativă la tâlhărie.

Tot astfel fapta comisă de cei doi

inculpați de a ucide victima pentru a ascunde săvârșirea infracțiunii de

tâlhărie, prin aruncarea acesteia în canalul de irigații după ce în prealabil

i-au aplicat mai multe lovituri cu corpuri contondente, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav, încât apărările

formulate de aceștia și care vizează nevinovăția sunt neîntemeiate, și urmează a

fi înlăturate.

Dealtfel probatoriul administrat

atât în faza de urmărire, cât și în faza cercetării judecătorești, a stabilit

vinovăția inculpaților, încât nici cel de-al doilea motiv invocat în apărare,

care vizează restituirea cauzei organului de urmărire penală nu este întemeiat.

Sub aspectul individualizării

pedepselor se constată că, instanțele au avut în vedere criteriile de

individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv pericolul deosebit de

grav al faptelor săvârșite, urmările acestora care s-a soldat cu moartea

victimei, persoana inculpaților, inculpatul C.V. fiind recidivist, cât și

scopul preventiv și educativ al pedepselor, încât reducerea acestora  nu se

impune.

Pentru considerentele sus-arătate,

Curtea, în temeiul prevederilor art. 385

15

pct. 2 lit. b) C. proc.

pen., se vor respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpați.

Se va computa din pedepsele aplicate

timpul arestării preventive.

Văzând și prevederile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații C.V. și E.V. împotriva deciziei penale nr. 358/ A din

10 iulie 2002 a Curții de Apel Galați.

Compută din pedeapsa aplicată

inculpatului C.V., perioada arestării preventive de la 27 decembrie 2000 și

pentru inculpatul E.V., de la 18 decembrie 2000, la 25 iunie 2003.

Obligă pe recurentul inculpat C.V.

să plătească statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de

300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe recurentul inculpat E.V.

să plătească statului 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.

Pronunțată în ședință publică, azi

25 iunie 2003.