ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 01.07.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2543/2010

HOTĂRÂRE
01.07.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2543/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Constanța, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 183/COM din 9 decembrie 2008

dată în Camera de Consiliu a respins ca nefondată excepția inadmisibilității

cererii privind constatarea nulității hotărârii A.G.A. și a respins ca

nefondată excepția lipsei calității procesuale active.

A fost admisă în parte acțiunea

formulată de reclamanta N.L.A. în contradictoriu cu pârâtele SC A. SCS cu

sediul social în Constanța și T.A.

A mai fost admisă cererea de

intervenție forțată formulată în temeiul art. 57 C. proc. civ. de

intervenienții N.I.A. și N.I.M., prin curator P.E.I.

De asemenea a fost constatată

nulitatea Hotărârii A.G.A. a SC A. SCS din data de 28 ianuarie 2008.

În final a fost admisă excepția

inadmisibilității capătului de cerere privind suspendarea executării Hotărârii A.G.A.

din 28 ianuarie 2008 și respins acest capăt de cerere ca inadmisibil.

În fundamentarea acestei soluții,

instanța de fond a reținut, în principal, că se impune respingerea excepției

inadmisibilității acțiunii determinat de caracterul indiviz al drepturilor

transmise prin succesiune.

Reclamanta a introdus în cauză, în

calitatea de intervenienți forțați, care pot pretinde aceleași drepturi că și

reclamanta, pe ceilalți coproprietari, respectiv pe cei doi moștenitori minori

ai defunctului N.S.

Excepția de inadmisibilitate

motivată pe calea procedurală greșită aleasă de reclamantă, în sensul că, în

raport de susținerile sale, ar fi avut la dispoziție calea opoziției, întrucât

interesul său este acela de a obține un anumit bun din patrimoniul societății,

a fost găsită de asemenea nefondată.

A fost admisă însă excepția

inadmisibilității capătului de cerere privind suspendarea executării hotărârii

atacate, întrucât, potrivit art. 133 din Legea nr. 31/1990 o asemenea cerere se

formulează și se soluționează separat, pe calea ordonanței președințiale.

În cadrul societății în comandită

simplă, în schimbul aporturilor lor, asociații dobândesc anumite părți de

interes. Aceste părți de interes conferă calitatea de asociat, cu toate

drepturile și obligațiile aferente, putând fi transmise în condițiile legii.

Nu a fost reținută apărarea

pârâtelor în sensul că transmiterea părților de interes care au aparținut unui

asociat comanditat nu poate duce la dobândirea calității de asociat în

considerarea calităților personale ale asociatului comanditat, care au fost

avute în vedere la constituirea societății, întrucât legea nu distinge între

cele două categorii de asociați, impunând doar condiția restrictivă a acordului

asociaților, dat fie prin actul constitutiv, fie ulterior.

Legea nr. 31/1990 nu reglementează

adunarea generală a asociaților în cadrul societății în comandită simplă,

asupra problemelor esențiale ale societății, deliberând toți asociații.

În consecință, modificarea actului

constitutiv trebuia aprobat de toți asociații, iar în cauză reclamanta și

intervenienții forțați nu au fost convocați pentru a participa la adunarea

generală, astfel încât a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale

active și admisă cererea constatându-se nulitatea Hotărârii A.G.A. din 28

ianuarie 2008.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială de contencios administrativ și fiscal, prin

decizia civilă nr. 51/COM din 14 mai 2009 a respins ca nefondat apelul pârâților

SC A. SCS Constanța și T.A. împotriva sentinței civile nr. 183/COM din 9

decembrie 2008 a Tribunalului Constanța, secția comercială, fiind preluate în

esență argumentele expuse anterior de prima instanță.

Împotriva deciziei civile nr. 51/COM

din 14 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială,

maritimă și fluvială de contencios administrativ și fiscal, au promovat recurs

pârâtele SC A. SCS Constanța și T.A., care au criticat această hotărâre pentru

nelegalitate, solicitând în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. admiterea

recursului și modificarea hotărârii atacate cu consecința respingerii acțiunii.

În dezvoltarea motivelor de recurs

s-a evocat faptul că instanțele greșit au făcut aplicarea dispozițiilor de

drept comun, admițând cererea de intervenție forțată și considerând că prin

aceasta este acoperită cerința coparticipării procesuale a coindivizorilor,

ignorând aplicabilitatea dispozițiilor speciale ce reprezintă o aplicare a

principiului unanimității în materie societară.

De asemenea sub aspectul respingerii

criticii privind imposibilitatea dobândirii calității de asociat al

moștenitorilor prin transmiterea părților de interes aparținând unui comanditat

greșit s-a reținut că legea nu face distincție între cele două categorii de

asociați.

Intimata reclamantă N.L.A. a depus

întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului.

Înalta Curte, analizând materialul

probator administrat în cauză, raportat la toate criticile aduse de recurenți,

constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge ca nefondat recursul,

pentru următoarele considerente.

Potrivit cererii de chemare în

judecată reclamanta N.L.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele SC A. SCS Constanța

și T.A. anularea Hotărârii A.G.A. din 28 ianuarie 2008 a SC A. SCS, având în

vedere că aceasta a fost luată cu încălcarea prevederilor legale privind

convocarea, fără cvorumul legal pentru adoptarea hotărârii, fiind încălcate drepturile

asociaților absenți.

De remarcat că prin sentința civilă nr.

1021 din 21 ianuarie 2008 a Judecătoriei Constanța, secția civilă, în baza art.

271 și urm. C. proc. civ. s-a luat act de tranzacția intervenită între

reclamanta T.A. (fostă N.) și pârâții N.L.A., N.I.A. și N.I.M.

În acest context, reclamanta N.L.A. a

dobândit 50% din totalul părților sociale ale SC A. SCS împreună cu minorii N.I.A.

și N.I.M.

Amplu argumentat și bine documentat,

atât instanța de fond cât și cea de apel au stabilit, în principal, că pârâta T.A.,

la data de 28 ianuarie 2008, înainte ca sentința civilă nr. 1021 din 21

ianuarie 2008 să devină definitivă, a procedat, fără acordul celorlalți

asociați schimbarea formei societății, modificarea actului constitutiv și

diminuarea capitalului social.

Deoarece reclamanta și

intervenienții, forțați dețineau 50% din capitalul social, apare cât se poate

de evident că Hotărârea A.G.A. din 28 ianuarie 2008 nu a întrunit condițiile de

cvorum, fiind luate decizii în lipsa lor, împrejurări care conduc la nulitatea

absolută a hotărârii expuse anterior.

Pentru aceste rațiuni urmează a

respinge ca nefondat recursul pârâtelor SC A. SCS și T.A. împotriva deciziei nr.

51/COM din 14 mai 2009 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă

și fluvială de contencios administrativ și fiscal, nefiind îndeplinită nicio

cerință din cele prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâtele SC A. SCS Constanța și T.A. împotriva deciziei nr. 51/COM

din 14 mai 2009 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi 1 iulie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-09-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5438/2012
și pentru că dispozițiile legale în vigoare la data dobândirii nu conțineau prevederi referitoare la nevaliditatea titlului statului ori al SC E. SA, considerați verus dominus. Prin Sentința civilă nr. 2329 din 18 decembrie 2007 a fost resp
ÎCCJ 2008-10-02
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2196/2009
D., U.G., U.A., V.F. și intimatul O.R.C. Constanța. Spre a hotărî astfel, instanța de apel a făcut aplicarea art. 243 alin. (1) C. proc. civ., reținând, în principal, că apelanta nu s-a conformat obligației de a indica, domiciliile moștenit
ÎCCJ 2010-10-04
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4975/2010
stanța de apel ar fi trebuit să observe, pe de o parte, existența forței majore (cauză exoneratoare de răspundere), iar pe de altă parte să constate neoperarea pactului în condițiile neîndeplinirii unei cerințe pretinse în contract, investi
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6006/2010
murește norma referitoare la accesul moștenitorilor persoanei îndreptățite la beneficiul legii, în sensul că enumeră, printre actele doveditoare pentru stabilirea calității de moștenitor legal, și actele de stare civilă. Apelanta a făcut do
ÎCCJ 2010-06-29
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2486/2010
cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe. Împotriva acestei decizii pârâții A.P.A.S.L., I.G.D. și N.L., precum și intervenienții M.L.G. și P.E. au declarat recurs. Pârâții A.P.A.S.L., I.G. și N.L. au solicitat prin recursurile
Sursă