Decizia nr. 445/2003 — ÎCCJ, Secția a II-a civilă — recurs împotriva sentinței nr. 582/2001 a Tribunalului Galați

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului București împotriva deciziei nr.683/A din 11 octombrie 2001 a Curții de Apel Galați – Secția Comercială și Contencios Administrativ. La apelul nominal au lipsit părțile. Procedura legal îndeplinită. S-a referit de către magistratul asistent că recurenta APAPS București este scutită de timbrarea recursului în temeiul art.17 din Legea nr.146/1997, privind taxele judiciare de timbru, modificată și că aceasta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care, pricina a fost reținută spre soluționare.

C U R T E A Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 4 ianuarie 2001 reclamantrul Fondul Proprietății de Stat București (în prezent Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului) a chemat în judecată pe pârâta SC „F.H.” SA Galați pentru a fi obligată la plata sumei de 19.894.751 lei reprezentând daune interese moratorii pentru plata cu întârziere a dividendelor pentru exercițiul financiar 1997. În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că, deși obligația pentru plata dividendelor aferente exercițiului financiar al anului 1997 a fost stabilită la data aprobării bilanțului contabil, pârâta le-a achitat treptat și cu întârzieri pentru care a calculat daunele ce formează obiectul litigiului.

Prin sentința civilă nr.582 din 14 martie 2001 Tribunalul Galați – Secția Comercială, Maritimă și Fluvială și Contencios Administrativ a anulat ca netimbrată acțiunea APAPS București. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, iar prin decizia nr.683 A din 11 octombrie 2001 Curtea de Apel Galați – Secția Comercială și de Contencios Administrativ a admis apelul și a schimbat sentința tribunalului în sensul că a admis în parte acțiunea APAPS București iar pârâta SC” FH.” SA Galați a fost obligată la plata sumei de 14.956.251 lei cu titlu de daune moratorii. Cu actul înregistrat la 16 noiembrie 2001 reclamanta a formulat recurs împotriva acestei decizii susținând că în mod nelegal și netemeinic instanța de apel a acordat daune interese calculate la nivelul taxei de scont BNR deoarece obligația de plată a dividendelor s-a născut anterior apariției O.G.

nr.9/2000. Recursul reclamantei este nefondat. Este adevărat că O.G. nr.9/2000 care reglementează dobânda legală în materie comercială este ulterioară momentului nașterii obligației de plată a dividendelor dar și în lipsa acestui act normatic sau a unei stipulații convenționale între părți, s-a acordat constant dobânda la nivelul taxei de scont a Băncii Naționale care s-a considerat cea mai stabilă și echitabilă într-un moment în care nu se mai putea pune în discuție dobânda legală stabilită prin Decretul nr.311/1954. Ca atare, instanța de apel a fost îndreptățită să acorde daunele moratorii potrivit dobânzii legale, iar recursul reclamantei va fi respins conform art.312 din Codul de procedură civilă.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de reclamanta Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului București, împotriva deciziei nr.683/A din 11 octombrie 2001 a Curții de Apel Galați – Secția comercială și Contencios Administrativ, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 ianuarie 2003.