ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 674/2004

Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 103 din 4 iulie 2003, Tribunalul Neamț a condamnat pe inculpații minori: - C.V.V., - A.A.P., - S.G.C. la câte 2 ani și 6 luni închisoare fiecare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen., art. 211 alin. (2 1 ) lit. a), cu aplicarea art. 99 și art. 109 alin. (1) C. pen., art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. c) din același cod, prin schimbarea încadrării juridice a faptei din aceiași infracțiune, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. d) și e) C. pen., în art. 211 alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele din același cod; iar pe inculpatul B.C.

la un an și 6 luni închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen. și art. 211 alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 109 alin. (1) C. pen., art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. c) din același cod, prin schimbarea încadrării juridice din complicitate la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. d) și e) C. pen., cu art. 211 alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele din același cod. S-a interzis inculpaților exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 C. pen., în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.

Pe latură civilă s-a luat act că partea vătămată V.D.E. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind acoperit prin restituire. Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut următoarea situație de fapt: În seara de 14 februarie 2003, cei patru inculpați se aflau într-un bar din comuna Horia, județul Neamț, unde își au domiciliul, împreună cu ei fiind și partea vătămată V.D.E. care, consumând băuturi alcoolice cu inculpații minori Crengăniș V.V. și A.A.P., le-a spus că urmează să plece în Italia să muncească și că în vederea acestei deplasări și-a procurat o sumă de bani pe care nu a precizat-o, dar a scos din buzunarul pantalonilor mai multe bancnote de 50.000 lei. În jurul orei 21,45, partea vătămată a părăsit barul, moment în care inculpatul C.V.V.

i-a comunicat inculpatului A.A.P. că intenționează să sustragă banii părții vătămate, în care sens a cerut sprijinul coinculpaților S.G. și B.C., care se aflau la rândul lor în bar. Inculpații au urmărit victima, și pe strada Eroilor, B.C. și S.G.C. au rămas mai în urmă să supravegheze zona, iar C.V. și A.A.P. au acostat victima, au trântit-o la pământ și i-au aplicat lovituri repetate cu pumnii și picioarele căutând prin buzunarele hainelor acesteia banii pe care îi văzuse anterior. În momentul în care au constatat că nu găsesc banii, cei doi s-au întors la inculpații B.C. și S.G., relatându-le acest aspect. Inculpatul S.G.C. care văzuse, unde partea vătămată își pusese banii, i-a informat pe inculpații C.V.V.

și A.A.P., care s-au întors la locul unde era căzută victima și i-au sustras suma de 1.750.000 lei. Banii sustrași au fost împărțiți între inculpați, după care inculpatul S.G.C. a plecat la domiciliul său, iar ceilalți trei inculpați au mers la barul T. unde au cheltuit banii pe băuturi alcoolice. În urma loviturilor, partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 10-12 zile îngrijiri medicale, așa cum rezultă din constatarea medico-legală a Cabinetului de medicină legală Roman. Curtea de Apel Bacău, secția penală, prin decizia penală nr. 301 din 7 august 2003, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații C.V.V., A.A.P., B.C. și S.G.C. împotriva sentinței. Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar a considerat că în raport de criteriile stabilite de art. 72 C. pen., cât și scopul acesteia așa cum este definit de art. 52 C. pen., în cauză a fost făcută o justă și temeinică individualizare a pedepselor aplicate.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal, inculpații B.C. și S.G.C., motivul constituindu-l netemeinicia hotărârii în ce privește individualizarea pedepselor sub aspectul modalității de executare, solicitându-se suspendarea condiționată sub supraveghere conform art. 86 1 C. pen. Recursurile declarate sunt întemeiate.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivului invocat și în raport de prevederile legale, Curtea constată recursurile întemeiate urmând a le admite pentru următoarele considerente: Este adevărat că, infracțiunea de tâlhărie reținută în sarcina inculpaților prezintă un grad sporit de pericol social, dat fiind modalitatea comiterii acesteia, respectiv constituindu-se în grup, pe timp de noapte și respectiv violențele exercitate asupra părții vătămate, precum și prejudiciul cauzat, dar la stabilirea pedepsei și a modalității de executare, trebuie să se țină cont nu numai de pericolul social generic al faptei, ci și de acele împrejurări referitoare la persoana infractorului.

Astfel, faptul că inculpații nu au mai săvârșit fapte penale, erau minori la data săvârșirii infracțiunii, ambii provenind dintr-un mediu familial organizat, elevi cu preocupări școlare consecvente, au recunoscut și regretat fapta, se apreciază că pentru atingerea scopului pedepsei, astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen., suspendarea pedepsei sub supraveghere în condițiile art. 86 1 C. pen., constituie un avertisment serios și suficient în măsură să contribuie la reeducarea inculpaților. Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Curtea va admite recursurile inculpaților numai cu privire la modalitatea de executare a pedepselor aplicate, în sensul că va dispune suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate conform art. 86 1 , raportat la art. 110 1 C. pen., pe un termen de încercare de 3 ani, pentru inculpatul B.C.

și de 4 ani, pentru inculpatul S.G.C. Conform art. 110 alin. (1) C. pen., inculpații minori vor fi încredințați supravegherii părinților, iar după majorat vor fi obligați să se supună pe durata termenului de încercare măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86 3 alin. (1) lit. a) și d) C. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursurile declarate de inculpații B.C. și S.G.C. împotriva deciziei penale nr. 301 din 7 august 2003 a Curții de Apel Bacău. Casează decizia și sentința penală nr. 103 din 4 iulie 2003 a Tribunalului Neamț numai cu privire la modalitatea de executare a pedepselor aplicate. Conform art. 86 1 , raportat la art. 110 1 C. pen., dispune executarea suspendării sub supraveghere a pedepselor aplicate pe un termen de încercare de 3 ani, pentru inculpatul B.C. și de 4 ani, pentru inculpatul S.G.C. Face aplicarea 110 alin. (1) C. pen., pentru inculpații minori S.G.C. și B.C., încredințându-i supravegherii părinților, iar după majorat, îi obligă să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 86 3 alin. (1) C. pen.

și anume: a) să se prezinte lunar în ultima zi de vineri la postul de poliție de la locul de domiciliu; b) să anunțe în prealabil, organului de poliție desemnat orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 februarie 2004.