ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1039/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1039/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului penal de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 322 din 9
septembrie 2003, pronunțată de Tribunalul Bacău s-a dispus condamnarea
inculpaților:
- M.R.I. la o pedeapsă de un an
închisoare, pentru săvârșirea unei complicități la infracțiunea de tâlhărie,
faptă prevăzută și pedepsită de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. c)
și alin. (2
1
) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76
lit. c) și art. 75 lit. c) C. pen.;
- L.I.C., pentru săvârșirea
infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2
1
)
lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen., art. 74 lit. a) și art. 76 lit.
c) C. pen., la o pedeapsă de un an închisoare, cu suspendarea condiționată a
executării pedepsei.
S-a constatat prejudiciul integral
recuperat.
Inculpații au fost obligați la daune
morale către partea vătămată G.E. și la cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință,
instanța a reținut că inculpații au hotărât să facă rost de bani prin smulgerea
unor portofele din posesia persoanelor aflate în piața Sud din municipiul
Bacău.
Astfel, observând că
partea vătămată G.E. are în mână o sacoșă în interiorul căreia se găsea un
portofel, inculpații s-au apropiat de ea, au înconjurat-o, iar L.I.C., după ce
a încercat, fără reușită, să smulgă sacoșa părții vătămate, folosind numai o
mână, a apreciat-o cu ambele mâini sustrăgând sacoșa, ocazie cu care a
zgâriat-o pe G.E.
Având asupra lui bunul sustras,
L.I.C. i-a făcut semn celuilalt inculpat să fugă de la locul faptei.
Strigătele de ajutor ale victimei au
alertat cetățenii din apropiere, precum și organele de poliție care au plecat
în urmărirea inculpaților. Portofelul a fost aruncat, fiind ridicat de organele
de poliție și restituit părții vătămate.
Situația de fapt și vinovăția
inculpaților au fost stabilite pe baza plângerii părții vătămate, procesului
verbal încheiat de organele de poliție, dovezii privind ridicarea și
restituirea portofelului, raportul medico-legal (care atestă leziunile suferite
de victimă ca urmare a violenței folosite de L.I.), coroborate cu recunoașterea
inculpaților și cu relatările martorilor.
Curtea de Apel Bacău a respins, ca
nefondat, apelul declarat de inculpatul M.R.I., dar a admis pe cel declarat de
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, cu privire la cuantumul și modalitatea
de executare a pedepsei aplicate inculpatului L.I.C., în sensul majorării
pedepsei la 2 ani închisoare și aplicării dispozițiilor art. 86
1
C.
pen.
Împotriva deciziei nr. 443 din 18
noiembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Bacău a declarat recurs numai
inculpatul M.R.I., criticând-o în ceea ce privește încadrarea juridică a faptei
săvârșită de el și a modalității de executare.
Recursul nu este fondat.
Fapta inculpatului M.R., care deși
nu a efectuat acte materiale de executare specifice infracțiunii de tâlhărie,
s-a înțeles cu celălalt inculpat să sustragă, prin smulgere, sacoșele cu
portofelul părții vătămate, l-a însoțit pe autor, a înconjurat victima, a
asistat la deposedarea acestuia de sacoșă, prin smulgere, apoi împreună cu
autorul a fugit de la locul faptei, reprezintă acte de ajutor specifice
complicității la infracțiunea de tâlhărie.
Încadrarea juridică dată acestei
fapte este corespunzătoare elementelor constitutive ale complicității, întrucât
înțelegerea dintre inculpați a fost anterioară săvârșirii infracțiunii, iar
fapta de sustragere cu violență săvârșită de autor a beneficiat de sprijinul
moral al complicelui.
Prezența inculpatului M.R.I. la
locul faptei i-a dat curaj și siguranță, prietenului său, L.I.C., constituind
un sprijin puternic moral.
La individualizarea pedepsei, instanța
de fond a recunoscut inculpatului largi circumstanțe atenuante, astfel că și
sub acest aspect hotărârea tribunalului, menținută de instanța de apel, este
legală și temeinică.
Așa fiind, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul declarat de
inculpatul M.R.I.
Văzând și dispozițiile art. 192
alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul M.R.I. împotriva deciziei penale nr. 443 din 18
noiembrie 2003 a Curții de Apel Bacău.
Obligă recurentul inculpat să
plătească statului suma de 1.100.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
20 februarie 2004.