ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4589/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4589/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Tribunalul Neamț, prin sentința penală
nr. 13 din 7 februarie 2003, a condamnat pe inculpatul P.N. la pedeapsa de 17
ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a)
și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și deosebit de
grav, prevăzută de art. 174, raportat la art. 175 alin. (1) lit. c) și art. 176
alin. (1) lit. a) din același cod.
A fost menținută starea de arest a
inculpatului și s-a dedus perioada arestării preventive cu începere de la 16
septembrie 2002.
În temeiul art. 118 lit. b) C. pen.,
s-a dispus confiscarea specială a unei securi, corp delict.
S-a reținut, în esență, că, în ziua
de 15 septembrie 2002, inculpatul a consumat din abundență băuturi alcoolice
atât la domiciliu cât și la unele baruri. Seara, când a revenit acasă, inculpatul
a fost blestemat și certat de mama sa P.V. (femeie în vârstă de 70 de ani)
care, apoi, s-a retras în camera sa unde a continuat să vocifereze la adresa
inculpatului.
Inculpatul s-a întins pe pat în
camera sa, însă, auzind cum mama sa îl ceartă într-una, s-a ridicat din pat,
s-a urcat în pod de unde a luat o secure, apoi a intrat în camera victimei și
i-a aplicat două lovituri la nivelul gâtului, în timp ce aceasta se afla
orientată cu fața spre perete. După lovirea victimei, inculpatul a mers în grădină
unde a îngropat securea, iar apoi în camera sa unde s-a culcat. Dimineață, când
s-a trezit și a constatat că mama sa decedase, s-a prezentat la postul de
poliție și s-a autodenunțat.
Raportul medico-legal de necropsie a
stabilit că moartea victimei P.V. a fost violentă, cauza medicală a morții
fiind secționarea cervicală, consecutivă unei plăgi tăiate craniene și
cervicale, iar prin gravitatea lor leziunile au fost sigur, direct și imediat
mortale.
Curtea de Apel Bacău, prin decizia
penală nr. 203 din 20 mai 2003, a admis apelul declarat de procuror și a
majorat pedeapsa de 17 ani închisoare aplicată de prima instanță, la 22 de ani
închisoare.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs inculpatul, solicitând să fie casată hotărârea instanței de apel și
menținută hotărârea primei instanțe, sub aspectul pedepsei aplicate.
Recursul inculpatului este întemeiat
potrivit celor ce urmează.
Din probele administrate în cauză,
rezultă că inculpatul a aplicat două lovituri cu securea la nivelul gâtului
victimei, în timp ce aceasta se afla întinsă pe pat, cauza morții fiind
secționarea cervicală, consecutivă unei plăgi tăiate craniene și cervicale,
raportul medico-legal de necropsie concluzionând că, prin gravitatea lor
leziunile au fost sigur, direct și imediat mortale.
Pentru a exista elementul
circumstanțial al omorului, prevăzut de art. 176 lit. a) C. pen., (prin
cruzimi), se cere ca făptuitorul prin acțiunile sale voite, să provoace chinuri
și suferințe grele victimei, prelungite în timp, astfel că moartea să survină
încet, prin acumulare, ca o culme a acestor chinuri și suferințe îndelungate,
ori făptuitorul să acționeze cu ferocitate deosebită, într-un mod care inspiră
oroare, groază, atât victimei, cât și celor ce află de săvârșirea faptei.
În cauza de față, aceste elemente
circumstanțiale ale omorului prin cruzimi nu se regăsesc, activitatea
desfășurată de inculpat fiind specifică infracțiunii de omor simplu, evident cu
calificarea prevăzută de art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen., victima fiind mama
inculpatului.
În acest sens recursul inculpatului
este întemeiat și va fi admis, cu consecința casării hotărârilor atacate și a
schimbării încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor calificat și
deosebit de grav, prevăzut de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. c) și
art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen., în infracțiunea de omor calificat prevăzută
de art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 alin. (1) lit. c) din același cod,
texte în baza cărora inculpatul va fi condamnat la pedeapsa de 19 ani
închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b)
C. pen. La stabilirea acestei pedepse se are în vedere modul în care inculpatul
a săvârșit fapta, gravitatea deosebită a acesteia și elementele ce
caracterizează persoana inculpatului.
Vor fi menținute celelalte
dispoziții ale hotărârilor atacate și se va dispune ca onorariul cuvenit
avocatului din oficiu să fie plătit din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
inculpatul P.N., împotriva deciziei penale nr. 203, din 20 mai 2003 a Curții de
Apel Bacău.
Casează decizia penală atacată,
precum și sentința penală nr. 13 din 7 februarie 2003 a Tribunalului Neamț, cu
privire la încadrarea juridică dată faptei și la pedeapsă.
În baza dispozițiilor art. 334 C.
proc. pen., schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 174 alin.
(1) și art. 175 alin. (1) lit. c), combinat cu art. 176 alin. (1) lit. a) C.
pen., în art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen.,
texte în baza cărora condamnă pe inculpatul P.N. la 19 ani închisoare și la 5
ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
Menține celelalte dispoziții ale
hotărârilor atacate.
Deduce din pedeapsă arestarea
preventivă de la 16 septembrie 2002, la 17 octombrie 2003.
Onorariul de avocat pentru apărarea
din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului
Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi
17 octombrie 2003.