ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.09.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3720/2003

HOTĂRÂRE
12.09.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3720/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului penal de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 12 din 14

ianuarie 2003 a Tribunalului Brăila a fost condamnat inculpatul P.G. la

pedeapsa de 20 ani închisoare și 5 ani interzicerea unor drepturi pentru

săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 și art. 175

alin. (1) lit. c), cu aplicarea art. 75 lit. b

1

) C. pen., prin

schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 174 și art. 175 alin. (1) lit.

c) C. pen.

Totodată, în temeiul art. 113 C.

pen., s-a luat măsura de siguranță a obligării inculpatului la tratament

medical până la însănătoșire.

A fost menținută starea de arest a

inculpatului și s-a computat perioada arestării preventive cu începere de la 9

august 2002, la zi.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

La data de 9 august 2002 inculpatul

a consumat băuturi alcoolice din magazinul din comuna Vișina după care a plecat

acasă.

Între inculpat și mama sa, V.B.S.,

s-a declanșat un conflict întrucât, aceasta din urmă a refuzat să-i dea bani

pentru băutură. În acest context, inculpatul i-a aplicat multiple lovituri

mamei sale cu pumnii, a alergat-o prin curte, a prins-o de haine, rupându-i-le

și a dezbrăcat-o, după care a târât-o de păr și a lovit-o până a căzut la

pământ.

Deși victima nu mai putea reacționa,

inculpatul a continuat să o lovească cu picioarele încălțate în zona capului,

gâtului și toracelui.

În momentul în care victima a ajuns

în stare de inconștineță, inculpatul a abandonat-o, lovind-o căzută la pământ.

Situația de fapt expusă a fost

stabilită pe baza proceselor verbale încheiate de organele de urmărire penală,

rapoartelor de expertiză medico legală, depozițiilor martorilor P.F., M.C.,

I.M., P.E., C.D. și C.P., probe coroborate cu declarațiile inculpatului care a

recunoscut infracțiunea reținută în sarcina sa.

Curtea de Apel Galați, prin decizia

penală nr. 100 din 20 februarie 2003, a respins apelul formulat de inculpat.

Împotriva acestor hotărâri

inculpatul a declarat recurs în temeiul art. 385

9

pct. 14 C. proc.

pen., solicitând reducerea pedepsei aplicate.

Recursul nu este fondat.

Instanțele de fond și de apel au

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, încadrând

corespunzător din punct de vedere juridic fapta comisă în textul de lege

menționat.

În ceea ce privește individualizarea

pedepsei, Curtea constată că au fost respectate criteriile prevăzute de art. 52

și art. 72 C. pen., ținându-se seama atât de pericolul social concret al faptei

comise, cât și de datele ce caracterizează persoana făptuitorului.

Astfel, pericolul social concret al

faptei comise rezidă în modul în care s-a derulat activitatea infracțională, în

lipsa oricărui mobil, intensitatea loviturilor aplicate victimei și mai ales în

consecințele iresponsabile ale infracțiunii.

Referitor la profilul moral al

inculpatului, din probele aflate la dosar rezultă că acesta este un consumator

învederat de băuturi alcoolice, violent, iar în perioada 1998 – 2000 a fost

internat de mai multe ori în secția Psihiatrie a Spitalului Brăila, el având

discernământul diminuat în raport cu fapta comisă fiind recomandate măsuri

conform art. 113 C. pen. (a se vedea Raportul de expertiză medico-legală

psihiatrică nr. A.I./9294 avizat de Comisia de Avizare și Control din I.N.M.L.

București).

Toate aceste elemente de

circumstanțiere ale faptei și făptuitorului au fost analizate de prima instanță

și verificate de instanța de apel, pedeapsa aplicată fiind bine

individualizată, motiv pentru care recursul declarat să fie respins ca

nefondat.

Se va computa perioada arestării

preventive, iar în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi

obligat la cheltuielile judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul P.G. împotriva deciziei penale nr. 100 din 20 februarie

2003 a Curții de Apel Galați.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului timpul arestării preventive de la 9 august 2002 la 12 septembrie

2003.

Obligă recurentul inculpat să

plătească statului suma de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care 300.000

lei reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se avansează din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

12 septembrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-01-11
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 120/2006
Examinând recursul de față constată: Prin sentința penală nr. 330 din 1]0 august 2005, pronunțată de Tribunalul Vaslui, inculpatul C.V. a fost condamnat, în baza art. 174 – art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la
ÎCCJ 2005-12-13
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7018/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 289 din 27 iunie 2005 pronunțată de Tribunalul Brăila, secția penală, inculpatul A.I. a fost condamnat, la 20 ani închisoare și 7 ani pe
ÎCCJ 2003-10-17
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4589/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Neamț, prin sentința penală nr. 13 din 7 februarie 2003, a condamnat pe inculpatul P.N. la pedeapsa de 17 ani închisoare și 5 ani interzicerea dreptur
ÎCCJ 2003-10-03
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4206/2003
numitul S.C., unde a consumat din nou băuturi alcoolice, până ce a ajuns în stare de ebrietate. La întoarcerea în domiciliu, inculpatul a găsit-o pe victimă în pat. Supărat că aceasta nu se scoală pentru a pregăti mâncarea, a început să o l
ÎCCJ 2003-10-07
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4268/2003
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Gorj, prin sentința penală nr. 111 din 18 aprilie 2003, a condamnat pe inculpatul P.G. la pedeapsa de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturi
Sursă