ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4206/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 33 din 26 martie

2003, l-a condamnat pe inculpatul D.G. la 18 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 174 alin. (1) combinat cu art. 175 lit. c) C.

pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

A dispus ca pedeapsa să fie

executată prin privare de libertate, în condițiile prevăzute de art. 57 și art.

71 C. pen.

A

dedus din pedeapsa aplicată, perioada executată în arest preventiv, a menținut

măsura arestării preventive pe care a prelungit-o cu încă 30 zile.

A aplicat inculpatului pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) C. pen.,

pe o perioadă de 5 ani.

A luat act că părțile vătămate D.C.,

D.D. și I.I., nu se constituie părți civile.

Inculpatul a fost obligat la

cheltuieli judiciare către stat și la onorariul avocatului din oficiu.

Pentru a pronunța această sentință,

prima instanță a reținut că, în ziua de 18 ianuarie 2003, victima D.E. se afla

în stare de ebrietate și a încercat, fără succes, să aducă apă în două găleți

de la un vecin. Datorită stării în care se afla, victima a intrat în casă și

s-a culcat în pat. Între timp, în locuința în care se afla victima au intrat

martorii P.C. și F.S. P.C. a consumat băuturi alcoolice cu inculpatul. D.G. a

părăsit locuința, s-a deplasat la numitul S.C., unde a consumat din nou băuturi

alcoolice, până ce a ajuns în stare de ebrietate. La întoarcerea în domiciliu,

inculpatul a găsit-o pe victimă în pat. Supărat că aceasta nu se scoală pentru

a pregăti mâncarea, a început să o lovească violent cu pumnii în regiunea

toracelui și abdomenului.

Atitudinea agresivă a inculpatului a

fost observată de martora F.S., care nu a putut să intervină. Inculpatul a

continuat mai mult timp actele de violență asupra victimei, după care a părăsit

domiciliul. Datorită leziunilor suferite, în jurul orelor 14

00

,

victima a decedat.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea și inculpatul.

Prin decizia penală nr. 125/A din 13

mai 2003 a Curții de Apel Pitești s-a admis apelul parchetului pentru ambele

motive: omisiunea instanței fiind de a interzice dreptul inculpatului de a

alege și a fi ales, prevăzută de art. 64 lit. a) C. pen. și aplicarea unei

pedepse într-un cuantum neîndestulător față de gravitatea faptei comise. În

consecință, prin hotărârea mai sus-citată, Curtea de Apel Pitești a aplicat

inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a) C. pen. și a

majorat pedeapsa aplicată acestuia de la 18 ani la 20 ani închisoare.

Apelul inculpatului a fost respins,

ca nefondat.

Nemulțumit de această hotărâre,

inculpatul în termen legal, a atacat-o cu recurs pe care, la data respectivă

l-a înaintat Curții Supreme de Justiție, secția penală.

El a solicitat admiterea recursului,

casarea hotărârilor atacate și achitarea sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

În esență, inculpatul, în memoriile

depuse la dosarul cauzei, susține ca ipoteză, posibilitatea ca mama sa să fi

fost surprinsă furând păsări de la vecini și să fi fost lovită de vreuna din

aceste persoane. El a mai invocat și o cădere accidentală a mamei sale care, în

acest fel a suferit leziuni care i-au provocat decesul.

Probele administrate în cauză

contrazic în mod evident, aceste apărări.

Este neîndoielnic că mama

inculpatului nu a fost angrenată anterior decesului în vreun incident care să

nască riposta altei persoanei decât inculpatul.

Acesta este cel care, găsindu-și

mama în pat, nemulțumit că nu se ridică să-i gătească, i-a aplicat multiple

lovituri cu pumnii și picioarele, i-a comprimat toracele, provocându-i leziuni

ce au determinat moartea.

Tabloul leziunilor prezentat în

raportul medico-legal de necropsie este absolut relevant în acest sens:

numeroase echimoze și escoriații, dintre care cu semnificație sub aspectul

efectelor letale sunt cele de pe fața anterioară și laterală a hemitoracelui

stâng, corespunzătoare numeroaselor fracturi costale cu infiltrat sanghin și

rupturi pleuro-pulmonare. Victima prezenta hemotorax bilateral, hemoperitoneu,

ruptură de ficat și de splină. Toate aceste leziuni sunt ca urmare a unor

lovituri active, iar aplicarea lor de către inculpat este susținută în mod

constant de martora F.S., care a fost și amenințată de către acesta pentru că a

depus în defavoarea sa.

În aceste condiții, fapta sa este pe

deplin probată, iar pedeapsa stabilită este în conformitate cu criteriile

prevăzute de art. 72 C. pen. și corespunde scopului sancționator educativ

menționat de art. 52 C. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul D.I.G. împotriva deciziei penale nr. 125/A din 13 mai

2000 a Curții de Apel Pitești.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 20 ianuarie 2003 la 3 octombrie

2003.

Obligă pe recurentul inculpat la

plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată, în ședință publică, azi

3 octombrie 2003.