ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.10.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5530/2004

HOTĂRÂRE
27.10.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5530/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 138 din 9

iunie 2004, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în baza art. 174 alin. (1),

raportat la art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a

fost condamnat inculpatul J.G. la pedeapsa de 20 ani închisoare în condițiile

art. 57 și art. 71 C. pen. și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen.

S-a dedus din pedeapsa aplicată

perioada arestului preventiv începând cu 12 aprilie 2004 și s-a menținut în

continuare măsura arestării.

În baza art. 118 lit. b) C. pen.,

s-a dispus confiscarea cuțitului corp –delict.

A fost obligat inculpatul la

6.000.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 400.000 lei onorariul de

avocat din oficiu.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut că după moartea soției sale, acum 10 ani, victima

J.G. a locuit cu cei doi fii ai săi, J.G.G. și J.C., toți fiind cunoscuți ca

mari consumatori de alcool.

În ziua de 12 aprilie 2004, după

orele 14,00, când inculpatul J.G.G. a venit la domiciliu a găsit pe tatăl său

stând în drum în dreptul casei. Deranjat de faptul că victima cerea băutură de

la persoanele care ieșeau de la biserică, inculpatul l-a lovit cu piciorul

cerându-i să intre în curte, moment în care a sosit acasă și celălalt fiu, J.C.

care a încercat să ia apărarea tatălui său.

La un moment dat, când martorul

J.C., care se afla sub influența băuturilor alcoolice a adormit, inculpatul i-a

mai aplicat tatălui său câteva lovituri și când acesta l-a înjurat, inculpatul

l-a lovit cu cuțitul pe care îl avea în mână în zona gâtului, producându-i o

plagă înjunghiată ce a condus la decesul instantaneu.

După comiterea faptei, inculpatul a

anunțat vecinii că tatăl său este mort și că dorește să se sinucidă,

producându-și zgârieturi la gât și la antebraț.

Raportul de constatare medico-legală

(autopsie) a confirmat că moartea lui J.G. a fost violentă, s-a datorat

insuficienței acute cardio-respiratorii consecutive unei hemoragii externe

determinată de o plagă tăiată înjunghiată la nivelul gâtului, cu lezarea

arterei carotidei, leziune traumatică mortală.

În raport de situația de fapt dedusă

judecății, în sarcina inculpatului J.G.G. s-a reținut vinovăția pentru

comiterea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174, raportat la

art. 175 lit. c) C. pen., iar la individualizarea pedepsei s-au avut în vedere,

pe lângă atitudinea sinceră a inculpatului și împrejurarea că nu este la prima

abatere, a mai suferit condamnări, fiind recidivist, apreciindu-se că scopul

preventiv și educativ al sancțiunii, cerut de art. 52 C. pen., poate fi atins

prin executarea acesteia în condițiile art. 57 și art. 71 C. pen.

Deoarece prin încheierea nr. 76 din

13 aprilie 2004, împotriva inculpatului s-a luat măsura arestării preventive,

iar anterior, la 12 aprilie 2004, fusese și reținut, s-a dedus din pedeapsa

aplicată perioada arestului preventiv începând cu 12 aprilie 2004, până în

prezent.

Sub aspectul laturii civile s-a

constatat că în cauză nu s-au constituit părți civile, de înmormântarea

victimei ocupându-se rudele acestuia care nu au avut pretenții.

Apelul declarat de inculpat a fost

respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 220/2004 a Curții de Apel

Pitești.

Această instanță a considerat că

atât starea de fapt, cât și vinovăția inculpatului au fost bine stabilite, iar

pedeapsa a fost corect individualizată.

Împotriva deciziei a declarat

recurs, în termen, inculpatul J.G.G., solicitând casarea acesteia în ceea ce

privește cuantumul pedepsei și ca urmare recunoașterii unor circumstanțe

atenuante, reducerea sub limita minimă prevăzută de lege.

Recursul este nefondat.

Verificând hotărârile pronunțate

atât sub aspectul motivului de recurs invocat, care se încadrează în

dispozițiile art. 385

9

pct. 14, cât și al cazurilor de casare care

se iau în considerare din oficiu, Curtea reține că acestea sunt legale și

temeinice.

Corect a fost stabilită situația de

fapt, pe baza aprecierii corecte a probelor administrate, s-a dat o încadrare

juridică legală faptei, ca infracțiune de omor calificat, iar pedeapsa a fost

stabilită pe baza criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.

Nu există elemente care să justifice

reducerea pedepsei prin recunoașterea unor circumstanțe atenuante, având în

vedere împrejurările săvârșirii infracțiunii, gravitatea pericolului social al

acesteia, suprimarea bruscă, cu cuțitul a vieții tatălui, precum și persoana

inculpatului, recidivist, care anterior a mai fost condamnat la mai multe

pedepse.

În consecință, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul urmează a fi respins.

Se va deduce detenția preventivă de

la 12 aprilie 2004 la zi.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.

Respinge, recursul

declarat de inculpatul J.G.G. împotriva deciziei penale nr. 220/ A din 3

septembrie 2004 a Curții de Apel Pitești, ca nefondat.

Compută din durata pedepsei perioada

reținerii și arestării preventive de la 12 aprilie 2004 la 27 octombrie 2004.

Obligă recurentul să plătească

statului suma de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000

lei reprezentând onorariu avocat oficiu se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

27 octombrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-02-11
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 815/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 194 din 10 iunie 2003 a Tribunalului Gorj, inculpatul P.A. a fost condamnat la 18 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor înscr
ÎCCJ 2003-10-29
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4857/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 82 din 4 iunie 2003 a Tribunalului Vâlcea, inculpatul B.V. a fost condamnat la pedeapsa de 18 ani închisoare și 7 ani interzicerea drept
ÎCCJ 2003-03-26
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1525/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Călărași, prin sentința penală nr. 113 din 3 octombrie 2002, îl condamnă pe inculpatul G.G. la 20 de ani de închisoare și 4 ani interzicerea unor drep
ÎCCJ 2006-01-11
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 120/2006
Examinând recursul de față constată: Prin sentința penală nr. 330 din 1]0 august 2005, pronunțată de Tribunalul Vaslui, inculpatul C.V. a fost condamnat, în baza art. 174 – art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la
ÎCCJ 2005-12-13
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7018/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 289 din 27 iunie 2005 pronunțată de Tribunalul Brăila, secția penală, inculpatul A.I. a fost condamnat, la 20 ani închisoare și 7 ani pe
Sursă