ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4765/2003

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 460 din 10

decembrie 2002 a Tribunalului Dâmbovița, au fost condamnate inculpatele:

M.C. la pedeapsa de 7 ani închisoare

și 4 ani interzicerea unor drepturi pentru săvârșirea infracțiunii de provocare

ilegală a avortului, faptă prevăzută de art. 185 alin. (1), lit. a) și c),

raportat la art. 185 alin. (3) teza II-a C. pen.

A fost menținută starea de arest a

inculpatei și a fost dedusă perioada arestării preventive cu începere de la 13

mai 2002 la zi.

închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de provocare ilegală a

avortului, faptă prevăzută de art. 26, raportat la art. 185 alin. (1) lit. a)

și c), prin schimbarea încadrării juridice din art. 26, raportat la art. 185

alin. (3) C. pen.

Prin aceeași sentință, s-a confiscat

de la inculpata M.C. suma de 1.000.000 lei dobândită din infracțiune, sumă ce a

fost ridicată de Poliția Târgoviște și consemnată la C.E.C. Dâmbovița, conform

recipisei nr. 59/25336010 din 2 iulie 2002.

Totodată, inculpatele au mai fost

obligate în solidar, să plătească suma de 35.000.000 lei despăgubiri civile,

reprezentând cheltuieli de înmormântare și 200.000.000 lei daune morale părții

vătămate B.B.R.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

Victima B.I.L., în vârstă de 18 ani,

a avut relații de prietenie cu numitul D.I.S., relație în urma căreia a rămas

însărcinată.

În această situație, ea a mers la

Spitalul Județean Târgoviște, unde a fost refuzată intervenția, întrucât era

săptămâna mare a Paștelui, apoi s-a deplasat la Centrul Medical Polimed, dar și

aici a fost refuzată întreruperea sarcinii.

Pentru a realiza hotărârea luată de

întreruperea cursului sarcinii, prin unele cunoștințe, victima a luat legătura

cu inculpata C.N., infirmieră la Spitalul Județean Târgoviște și care a

contactat-o pe coinculpata M.C., stabilindu-se ca intervenția să aibă loc pe

data de 12 mai 2002.

Cu ocazia discuțiilor purtate,

inculpata M.C. a cerut o sumă de bani pentru realizarea întreruperii cursului

sarcinii și i-a spus că-i sunt necesare un furtun pentru perfuzii, ser

fiziologic, tinctură de iod și o seringă.

La data de 12 mai 2002, victima,

însoțită de martora N.E.R., s-a deplasat la domiciliul inculpatei M.C. unde

aceasta a început efectuarea manoperelor avortive. La scurt timp, victima a

reclamat dureri, a țipat, dar inculpata a continuat să-i instileze soluție,

deși B.I.L. tremura, i s-au învinețit buzele și a intrat în stare de

inconștiență.

Eforturile inculpatei și martorei de

a readuce victima în simțiri nu au reușit, situație în care martora a anunțat-o

pe C.N. și care, constatând starea victimei, a apelat la ambulanță.

Transportată la Spitalul Târgoviște

s-a constatat decesul victimei, fiind anunțate organele de poliție.

Situația de fapt expusă a fost

stabilită pe baza proceselor verbale întocmite de organele de urmărire penală,

raportului de constatare tehnico-științifică, raportului de autopsie

medico-legală, depozițiilor martorilor N.E.R., S.C., D.I.S., I.N.B. și M.R.G.,

declarațiilor părții vătămate B.B., probe coroborate cu declarațiile

inculpatelor.

Curtea de Apel Ploiești, prin

decizia penală nr. 98 din 26 februarie 2003, a respins apelurile declarate de

inculpate.

Împotriva acestor hotărâri

inculpatele au declarat recurs, M.C. solicitând acordarea de circumstanțe

atenuante, iar C.N. a învederat, atât oral cât și prin cererea formulată în

scris, că pedeapsa aplicată este grațiată.

Recursul formulat de inculpata C.N.

este fondat, în timp ce recursul declarat de inculpata M.C. este nefondat și va

fi respins.

Într-adevăr, infracțiunea comisă de

inculpata C.N., este grațiată conform art. 1 din Legea nr. 543 din 1 octombrie

2002 privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni,

astfel că sub acest aspect hotărârile pronunțate, ulterioare actului normativ

menționat, sunt nelegale, urmând a fi casate și a se constata grațiată integral

și condiționat pedeapsa aplicată.

Referitor la recursul declarat de

inculpata M.C., Curtea consideră că este nefondat.

Recunoașterea circumstanțelor

atenuante este de atributul instanței de judecată și deci lăsată la aprecierea

acesteia.

În aprecierea unor împrejurări ca

circumstanțe atenuante, acestea trebuie raportate la gradul de pericol social

concret al faptei comise, la urmările ei, la ansamblul condițiilor în care a

fost săvârșită, precum și la orice alte elemente privitoare la persoana

făptuitorului.

În speță, în raport cu gradul de

pericol social al faptei comise de inculpată, care neavând nici o pregătire în

domeniul medical, a efectuat manopere empirice pentru întreruperea cursului

sarcinii, cu consecința ireparabilă a pierderii vieții unei tinere de 18 ani,

nu justifică aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen.

Pe de altă parte, elementele de

circumstanțiere ale făptuitoarei (lipsa antecedentelor penale, vârsta acesteia,

poziția oscilantă avută pe parcursul procesului penal) au fost analizate atât

de instanța de fond, cât și de cea de apel, motiv pentru care s-a stabilit o

pedeapsă apropiată de minimul special.

În raport de considerentele expuse,

recursul declarat de inculpata M.C. nu este fondat și va fi respins în temeiul

art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se va computa perioada arestării

preventive, iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod, inculpata va fi

obligată la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

inculpata C.N. împotriva deciziei penale nr. 98 din 26 februarie 2003 a Curții

de Apel Ploiești.

Casează decizia atacată și sentința

penală nr. 460 din 10 decembrie 2002 a Tribunalului Dâmbovița, numai cu privire

la aplicarea Legii nr. 543/2002.

În baza art. 1 din Legea nr.

543/2002, constată grațiată integral și condiționat pedeapsa de 6 luni

închisoare, aplicată inculpatei C.N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 26, raportat la art. 186 alin. (1) lit. a) și c) C. pen.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpata M.C. împotriva aceleiași decizii.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatei M.C., timpul arestării preventive de la 13 mai 2002, la 24 octombrie

2003.

Obligă pe inculpata M.C. să

plătească statului suma de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.

Pronunțată în ședință publică, azi

24 octombrie 2003.