ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2835/2003

Asupra recursului în anulare de

față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Militar Teritorial

București, prin sentința penală menționată, a condamnat, printre alții, pe

inculpații:

- D.V. la 10 ani închisoare

corecțională;

- D.G. la 8 ani închisoare

corecțională;

- P.V. la 7 ani închisoare

corecțională;

- B.E. și

- M.V. la câte 6 ani închisoare corecțională;

- I.V.F. la 5 ani închisoare

corecțională;

- G.M.A. la 4 ani închisoare

corecțională;

- I.M.;

- A.D.;

- G.C.,

- P.Z.V.M. la câte 3 ani închisoare

corecțională,

- O.N. la 2 ani închisoare

corecțională, toți pentru complicitate la infracțiunea de agitație publică,

prevăzută de art. 121 și art. 123, combinat cu art. 327 alin. (3) C. pen.

anterior.

- B.G. și

- S.A. la câte 2 ani închisoare

corecțională, și

- D.A. la un an închisoare

corecțională, pentru infracțiunea de favorizarea infractorului, prevăzută de

art. 284 alin. (1) și (3) C. pen. anterior.

Conform art. 25 pct. 6 din același

cod, a dispus confiscarea totală a averii inculpatei D.V.

S-a reținut că, în perioada 1948 –

1953, inculpații D.V., I.V.F., D.G., P.V., B.E., M.V., G.M.A., I.M., A.D.,

G.C., P.Z.V.M. și O.N. au transmis unor cetățeni străini date și informații cu

caracter secret, în scopul de a produce agitație împotriva regimului politic

din România.

De asemenea, inculpații B.G., S.A.

și D.A. au favorizat pe ceilalți inculpați în acțiunea de agitație publică.

Tribunalul Militar pentru Unitățile

M.A.I. a respins recursurile declarate de inculpați.

Împotriva acestor hotărâri,

Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a

declarat recurs în anulare, deoarece ele nu sunt legale și temeinice.

Sub aceste aspecte s-a menționat că

unele inculpate care au fost cadre didactice în învățământul superior sau

studente, alt inculpat, magistrat ori medic, au transmis către doi cetățeni

străini, diferite informații și date care nu au avut caracter secret și care

prin conținutul lor nu au periclitat în nici un mod securitatea statului.

În afară de aceasta, prin recursul

în anulare s-a susținut că nici activitatea inculpaților B.G., S.A. și D.A. nu

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de favorizarea

infractorului.

În consecință, s-a solicitat

admiterea recursului în anulare, casarea hotărârilor și în temeiul art. 11 pct.

2 lit. a) combinat cu art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achitarea

inculpaților pentru infracțiunile prevăzute de art. 121, combinat cu art. 123

C. pen., raportat la art. 327 alin. (3) și prevăzută de art. 284 alin. (1) și

(2) C. pen. (texte anterioare) și înlăturarea pedepsei complementare a

confiscării averii inculpatei D.V.

Recursul în anulare este fondat.

Potrivit art. 327 alin. (3) C. pen.

anterior, astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 187 din 30 aprilie

1949, oricine, prin orice mijloace va întreprinde sau va încerca să întreprindă

o acțiune împotriva formei de guvernământ democratice, precum și oricine, prin

orice mijloace va ajuta sau va încerca să facă agitație, din care ar putea să

rezulte un pericol pentru siguranța statului, săvârșea infracțiunea de agitație

publică pedepsită de la 5 la 10 ani închisoare corecțională.

Totodată, conform art. 284 din

același act normativ comite delictul de favorizare a infractorului:

înțelegere prealabilă cu autorul sau complicele înainte de comiterea

infracțiunii, dă ajutor sau protecție acestora, pentru a eluda sau zădărnici

cercetările sau alte acte de procedură ale autorităților, ori pentru a se

sustrage de la acestea sau de la executarea pedepsei.

alineatului precedent dă ajutor autorului sau complicelui, ca să-și asigure folosul

sau produsul infracțiunii.

persoane, victimă a unei crime sau a unui delict.

Infracțiunea de favorizare a

infractorului se pedepsea cu închisoare corecțională de la 3 luni la 3 ani,

când infractorul favorizat a comis o crimă și cu închisoare de la o lună la un

an când acesta a comis un delict.

Când infracțiunea favorizată

interesa ordinea publică sau siguranța interioară sau exterioară a statului

pedeapsa era cea prevăzută de lege, pentru infractorul favorizat.

Din probele administrate rezultă că

inculpatele D.V., I.V.F., B.E., G.M.A., A.D., M.V., G.C. și D.G. (cadre

didactice în învățământul superior ori studente) au transmis către doi cetățeni

străini informații, privind reforma învățământului, situația de la Facultatea

de Filologie din București, programa analitică precum și date în legătură cu

starea de spirit a studenților și profesorilor.

La rândul lor, inculpatele P.V.,

I.M. și P.Z.V.M. (asistentă la Facultatea de Fizică și Matematică) au transmis,

la rândul lor, informații, privind aprovizionarea populației cu alimente,

concedierea unor funcționari, starea de spirit a muncitorilor de la

întreprinderea E., situația țărănimii și naționalizarea imobilelor.

Inculpatul O.N., fost magistrat, a

transmis mai multe date referitoare la rechizițiile de autocamioane, precum și

informații în legătură cu construirea unui penitenciar și a unui spital.

În sfârșit, din probele dosarului

mai rezultă că inculpații B.G. (medic) și S.A., începând din anul 1949 au

transmis unor cetățeni străini informații, despre starea de spirit a

personalului medical de la Spitalul C.F.R. nr. 2 și au comentat diverse

articole apărute în presă.

Totodată, începând din anul 1951 în

locuința inculpatei D.A. au avut loc întâlnirile dintre inculpați și au fost de

față, când s-a citit un articol cu conținut calomniator la adresa fostelor

Uniunii Sovietice și a celorlalte state socialiste.

Din analiza probelor administrate

reiese, fără putință de tăgadă, că informațiile și datele transmise de

inculpați nu aveau caracter secret și prin conținutul lor nu au periclitat, în

nici un mod siguranța statului, deoarece o parte din acestea (majoritatea

informațiilor despre reforma învățământului, situația țărănimii și nivelul de

trai) puteau fi preluate din presă, având deci caracter public.

Ca atare, este evident că

informațiile și datele furnizate nu erau apte să determine crearea unei stări

de pericol, pentru siguranța statului, astfel încât nu sunt întrunite

elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de agitație publică,

prevăzută de art. 121, combinat cu art. 123 C. pen., raportat la art. 327 alin.

(3) C. pen. (texte anterioare).

Pe de altă parte, nici activitatea

inculpaților B.G., S.A. și D.A. de a ajuta pe ceilalți inculpați nu constituie

infracțiunea de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 284 alin. (1) și

(3) C. pen. (text anterior), pentru că acțiunile acestora nu întrunesc

elementele constitutive ale acestei fapte penale, infracțiunea de favorizare a

infractorului referindu-se la cu totul alte situații.

În consecință, recursul urmează să

fie admis, casate hotărârile și în urma rejudecării cauzei aplicarea art. 11

pct. 2 lit. a), combinat cu art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. și

înlăturarea pedepsei complementare a confiscării averii inculpatei D.V.,

prevăzută de art. 25 pct. 6 C. pen. (text anterior).

Întrucât inculpații au fost

reprezentați de apărători din oficiu, onorariile acestora vor fi plătite din

fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în anulare declarat

de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție,

împotriva sentinței nr. 1288 din 23 noiembrie 1953, a fostului Tribunal

Teritorial București și deciziei nr. 320 din 4 martie 1954, a fostului Tribunal

Militar, pentru unitățile M.A.I., privind pe inculpații D.V., D.G., P.V., B.E.,

M.V., I.V.F., G.M.A., I.M., A.D., G.C., P.Z.V.M., O.N., B.G., S.A. și D.A.

Casează hotărârile atacate și în

temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), combinat cu art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc.

pen., achită pe toți inculpații menționați, pentru complicitate la agitație

publică, prevăzută de art. 121, raportat la art. 123 C. pen., combinat cu art.

327 alin. (3) C. pen. (12 inculpați) și pentru infracțiunea de favorizarea infractorului

(3 inculpați), prevăzută de art. 284 alin. (1) și (3) C. pen. (texte

anterioare).

Înlătură dispozițiile art. 25 pct. 6

C. pen. (text anterior) referitoare la aplicarea pedepsei complementare a

confiscării averii inculpatei D.V.

Onorariile apărătorilor din oficiu,

în sumă de câte 450.000 lei fiecare, vor fi plătite din fondul Ministerului

Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

12 iunie 2003.