ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2710/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 562 din 22

octombrie 2002, Tribunalul Iași l-a condamnat pe inculpatul B.C., în baza art.

20 C. pen., raportat la art. 174 C. pen., la 5 ani închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicația art. 64 și art.

71 C. pen.

Inculpatul a fost obligat să

plătească despăgubiri civile către partea civilă G.M., suma de 100.000.000 lei,

din care 50.000.000 lei daune materiale și 50.000.000 lei daune morale.

S-a mai dispus obligarea

inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Instanța a reținut, în fapt, că în

luna iulie 2000, inculpatul B.C. a fost încadrat paznic la SC A. SRL Tomești,

jud. Iași, unitate la care era angajată ca frigotehnist și partea vătămată G.M.

În seara de 21 august 2000,

inculpatul și partea vătămată au intrat în serviciul de noapte la societate, nu

înainte însă de a consuma împreună băuturi alcoolice la un bar din apropiere.

Partea vătămată s-a retras în camera

compresoarelor.

În jurul orelor 2,00,

ieșind afară, în curtea din spatele clădirii pentru a-și satisface

necesitățile, partea vătămată a fost lovită, prin surprindere, de către

inculpat, cu o bâtă din lemn, actele de violență fiind continuate cu lovituri

în diferite părți ale corpului, inclusiv cu un obiect înțepător.

Ajungând în stare de inconștiență,

partea vătămată a fost târâtă de inculpat prin camera compresoarelor până în

vestiar, unde a fost lăsată pe o bancă.

Spre dimineață, realizând gravitatea

faptei, inculpatul a anunțat telefonic salvarea, care l-a transportat pe G.M. la

spital.

Din Raportul de expertiză

medico-legală al L.M.L. Iași rezultă că partea vătămată a prezentat un

politraumatism cu plagă punctiformă penetrantă paraombilicală stg., perforație

de colon ascendent, peritonită sterncorală, plăgi multiple cranio-faciale,

echimoze, excoriații și hematoame, necesitând 25-30 zile îngrijiri medicale

însă plaga penetrantă abdominală și peritonita consecutivă întrunesc

caracteristicile periculozității pentru viață.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea

faptei, pe care a explicat-o prin aceea că imediat anterior a fost atacat de 3

persoane, fiind lovit și, în această stare psihică, văzând-o pe partea vătămată

în curte, a confundat-o cu unul dintre agresori, aplicând regula, așa cum a

susținut în fața instanței „decât să mă lovească ei, mai bine să-i lovesc eu”.

Din Raportul de expertiză

medico-legală psihiatrică rezultă că inculpatul B.C. figurează în evidențele

Spitalului Clinic de Psihiatrie Socola, fiind internat în anii 1990, 1994 și

2000 și prezintă diagnosticul: reacție depresiv-anxioasă situațională cu

tentative autolitice în antecedente pe fond de intelect liminar și

personalitate emotiv-instabilă, cu incapacitate frenatorie asupra pornirilor

emotiv-instinctuale, săvârșind însă fapta cu discernământ.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, care a

criticat-o sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei, impunându-se

majorarea acesteia, precum și de către inculpat, care a solicitat reducerea

pedepsei.

Prin decizia penală nr. 9 din 13

ianuarie 2004, Curtea de Apel Iași a respins, ca nefondate, apelurile

declarate, constatând că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.

Împotriva acestei decizii penale

inculpatul a declarat apel, solicitând, în scris și oral, personal și prin

apărătorul ales, casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la

instanța de fond în vederea stabilirii corecte a situației de fapt, prin

verificarea și a apărărilor acestuia iar, în subsidiar, reducerea pedepsei.

Verificând hotărârea atacată pe baza

materialului de la dosar, Curtea constată că recursul se întemeiază pe cazurile

de casare prevăzute de art. 385

9

alin. (1) pct. 10 și 14 C. proc.

pen., și este fondat pentru greșita individualizare a pedepsei.

Situația de fapt, așa cum a fost reținută

de instanțe, rezultă fără echivoc din mijloacele de probă legal administrate.

Susținerile inculpatului, în sensul

că ar fi fost atacat în noaptea critică de 3 persoane necunoscute, cu puține

momente înainte ca, la rândul lui, să o agreseze pe partea vătămată, nici nu

sunt dovedite, inculpatul neavând nici un fel de vreme ale pretinselor acte de

violență, neprezentându-se nici la medicul legist pentru constatări, nici

posibil de dovedit, în condițiile în care însuși inculpatul arată că nu mai era

de față nici o altă persoană la desfășurarea evenimentelor.

Martorii propuși spre a fi audiați

cunosc, așa cum declară inculpatul, împrejurări anterioare dar ulterioare

momentului săvârșirii faptei, astfel încât elementele de fapt pe care le-ar

putea comunica nu ar avea aptitudinea de a modifica situația reținută de

instanțe.

Din actele de la dosar rezultă,

însă, că inculpatul B.C. a săvârșit fapta în anumite împrejurări care, potrivit

art. 74 C. pen., se impuneau a fi reținute ca circumstanțe atenuante.

Astfel, este pe deplin stabilit că

între inculpat și partea vătămată nu au existat anterior conflicte, că la data

de 21 august 2000 părțile au ajutat la sacrificarea unui porc în incinta SC A.

SRL Tomești, din dispoziția conducerii acesteia și apoi, tot împreună, spre

seară, au mers la barul din apropiere, consumând bere și vin.

Așa cum s-a arătat, inculpatul

figurează în evidențele Spitalului Clinic de Psihiatrie Socola cu internări în

anii 1990 și 1994 cu diagnosticul: astenie depresivă pe fond de personalitate

labilă, iar din concluziile Raportului de expertiză psihiatrică rezultă

diagnosticul: reacție depresiv-anxioasă situațională pe fond de intelect

liminar și personalitate emotiv-instabilă, cu incapacitate frenatorie asupra

pornirilor emotiv-instinctuale.

Inculpatul, cu un astfel de tablou

psihic, a fost încadrat la începutul lunii iulie 2000, cu mai puțin de 2 luni

înainte de data comiterii faptei, în funcție de paznic cu atribuții în paza de

noapte, încadrare explicabilă numai prin aceea că administratorul societății

era chiar cumnatul lui.

Predispoziția la exagerarea

pericolelor și la supradimensionarea răspunderilor postului l-a pus pe inculpat

în situația de a reacționa, la observarea părții vătămate în curtea societății,

fără să se preocupe de identificarea acesteia și fără să folosească, cum ar fi

fost normal, alte mijloace de imobilizare, în modul cum a făcut-o, totul și pe

fondul consumului de alcool.

Realizând ulterior gravitatea faptei

și consecințele acesteia, inculpatul a luat măsurile necesare pentru anunțarea

salvării și a poliției, acceptând în cursul judecății și plata despăgubirilor,

așa cum au fost solicitate.

Caracterizând aceste împrejurări ca

circumstanțe atenuante, Curtea, admițând recursul, va casa hotărârile

pronunțate numai cu privire la individualizarea pedepsei, în sensul că va

reduce pedeapsa principală de la 5 ani închisoare la 2 ani și 6 luni

închisoare, iar durata pedepsei complementare a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., de la 3 ani la 2 ani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

inculpatul B.C. împotriva deciziei penale nr. 9 din 13 ianuarie 2004 a Curții

de Apel Iași.

Casează hotărârea atacată, precum și

sentința penală nr. 562 din 22 octombrie 2002 a Tribunalului Iași numai cu

privire la pedeapsa aplicată pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de

omor prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 C. pen.

Reține în favoarea inculpatului

dispozițiile art. 74 și art. 76 C. pen. și reduce pedeapsa de la 5 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

C. pen., la 2 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârii atacate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

19 mai 2004.