ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6440/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6440/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința nr. 16 din 15 ianuarie 2003 pronunțată de Tribunalul București, secția
a V-a civilă, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea petentei D.C.L. în
contradictoriu cu Primăria sectorului 6 București și curatorul D.S. prin care a
solicitat încetarea măsurii punerii sub interdicție dispusă prin hotărâre
judecătorească cu motivarea că nu au încetat condițiile ce au stat la baza
punerii sub interdicție.
Apelul
declarat de petentă împotriva acestei hotărâri a fost respins ca tardiv
formulat prin decizia nr. 511 din 20 noiembrie 2003 pronunțată de Curtea de
Apel București, secția a IV-a civilă.
S-a
reținut din actele dosarului că petentei i-a fost comunicată sentința
tribunalului la data de 12 februarie 2003 și a declarat apelul la data de 1
august 2003, depășind astfel termenul de 15 zile prevăzut de art. 284 C. proc.
civ.
În
termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ. împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs petenta D.C.
Recurenta
susține în esență că, fiind o persoană pusă sub interdicție s-a prezentat în
instanța de apel fără apărător, or, exista obligația ca să-i fie desemnat un
apărător din oficiu.
De
asemenea, se arată că, deși a știut că atacarea sentinței tribunalului poate
avea loc în termen de 15 zile, a considerat că fiind o persoană lipsită de
capacitate de exercițiu poate depune oricând și oriunde în justiție plângeri.
Din
oficiu, Curtea a pus în discuție excepția de nulitate a recursului în raport de
art. 302, art. 303 și art. 306 C. proc. civ.
Astfel,
art. 303 C. proc. civ. prevede că recursul se va motiva prin însăși cererea de
recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
Potrivit
art. 302
1
alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. introdus prin O.U.G. nr.
58/2003 se impune obligația ca cererea de recurs să cuprindă motivele de
legalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor.
Art.
306 alin. (3) C. proc. civ. prevede că „indicarea greșită a motivelor de recurs
nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă
încadrarea lor într-unul din motivele precizate de art. 304”.
În
cauza de față, susținerile recurentei raportate la decizia pronunțată de
instanța de apel prin care i-a fost respins ca tardiv declarat apelul, nu sunt
susceptibile de a fi încadrate în vreunul din motivele prevăzute de art. 304 C.
proc. civ. ceea ce atrage nulitatea recursului.
Față
de cele ce preced și în baza art. 306 C. proc. civ., Curtea va constata nul recursul
declarat de petenta D.C.L.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de petenta
D.C.L. împotriva deciziei nr. 511 din 20 noiembrie 2003 a Curții de Apel
București, secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 noiembrie 2004.