ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1427/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 17

iunie 2003 și completată la 18 iunie 2003, SC C. SRL Pitești a chemat în

judecată SC A.T. SA Pitești și Agenția Rutieră Română, pentru a se constata

existența dreptului de a exercita activitatea de transport rutier persoane pe

traseul Bradu-Pitești, pe perioada aprilie 2003 – martie 2004; să fie obligate

pârâtele să-i atribuie în exploatare, traseul și să-i elibereze licențe de

execuție pentru traseu.

Tribunalul Argeș, secția comercială

și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 2525 din 6 octombrie

2003, a respins acțiunea reclamantei, reținând că reclamanta, deși poate cere

realizarea dreptului, pe calea dreptului comun, a formulat o cerere în

constatare, care nu poate fi primită, potrivit art. 111 C. proc. civ.; că, nici pe fond acțiunea nu este întemeiată.

Împotriva sentinței a declarat

recurs reclamanta, pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând aspecte de

procedură și de fond, în raport cu care se solicită casarea acesteia și

admiterea acțiunii.

Recursul este fondat, pentru

următoarele motive:

Potrivit art. 2 lit. c) C. proc.

civ., tribunalele judecă, în primă instanță, procesele și cererile în materie

de contencios administrativ, în afară de cele date în competența curților de

apel.

Curțile de apel judecă, potrivit art.

3 alin. (1) C. proc. civ., procesele și cererile în materie de contencios

administrativ, privind actele autorităților și instituțiilor centrale.

Or, în cauză, reclamanta a

solicitat, printre altele, obligarea unei autorități centrale, respectiv

Agenția Rutieră Română, să-i elibereze licențe de executare pentru traseu, pe

perioada aprilie 2003 – martie 2004.

Deci, actul pretins a fi emis,

privește o autoritate centrală, iar competența de a soluționa o asemenea

cerere, potrivit art. 3 C. proc. civ., revine curților de apel, nu

tribunalelor.

Așadar, în cauză, hotărârea s-a dat

cu încălcarea competenței altei instanțe, ceea ce constituie motiv de casare,

potrivit art. 304 pct. 3 C. proc. civ.

În consecință, recursul apare fondat,

urmând să fie admis, casată sentința și trimisă cauza, la Curtea de Apel Pitești, secția de contencios administrativ, pentru competență soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de SC C. SRL

Pitești împotriva sentinței civile nr. 2525/C din 6 octombrie 2003 a

Tribunalului Argeș, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și trimite

cauza, la Curtea de Apel Pitești, pentru competentă soluționare.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 15 aprilie 2004.