ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4639/2003

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe

lângă Tribunalul Hunedoara, din 28 iunie 2002, a fost trimis în judecată, în

stare de libertate, inculpatul A.D. pentru comiterea infracțiunii de furt

calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1)

lit. a), e) și g) alin. (3) C. pen., constând în aceea că, la data de 21 august

2001, în condiții de întuneric și în loc public, împreună cu alte persoane, a

sustras două capace de la gurile de canalizare pe partea carosabilă a străzii

Aleea Chizid, din municipiul Hunedoara, punând în pericol siguranța traficului

și a persoanelor pe drumurile publice.

Din actele dosarului s-a reținut

următoarea situație de fapt:

În data de 21 august 2001,

inculpatul A.D. a plecat de la domiciliul său din municipiul Hunedoara cu o

căruță trasă de un cal, având intenția de a fura capace din fontă de la gurile

de canalizare.

Inculpatul s-a întâlnit cu H.M.C. și

T.I.N., cărora, inițial, nu ne-a adus la cunoștință ce intenționează să facă,

însă, ulterior, le-a spus că urmează să fure capace din fontă de la gurile de

canalizare.

În scopul de a ascunde capacele

furate, inculpatul a cosit iarbă, apoi s-au deplasat prin municipiul Hunedoara

și au furat cinci capace de pe zonele verzi și două capace stradale de pe Aleea

Chizid.

În jurul orelor

23,00, după comiterea furturilor și în timp ce se deplasau spre locuința

inculpatului A.D., au fost opriți de o patrulă de poliție, care a controlat

căruța și s-au descoperit cele șapte capace furate de la gurile de canalizare

care erau acoperite cu iarbă.

Capacele au fost recuperate de

poliție și restituite părții vătămate Regia Autonomă de Interes Local

Hunedoara.

Inculpatul a recunoscut că a furat

capacele stradale, conform declarației de la fila 19 din dosarul de urmărire

penală.

Deși legal citat, inculpatul nu a

fost prezent în instanță. Prin sentința penală nr. 354 din 13 noiembrie 2002,

Tribunalul Hunedoara l-a condamnat pe inculpatul A.D. la 5 ani închisoare,

pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit.

a), e) și g) și alin. (3) lit. g) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel inculpatul, peste termen, solicitând repunerea sa în termen, cu

motivarea că nu a avut cunoștință despre pedeapsa aplicată, solicitând

desființarea acesteia și rejudecând, reducerea pedepsei aplicate.

Prin decizia penală nr. 197 din 5

iunie 2003, Curtea de Apel Alba Iulia a admis excepția de repunere în termen

formulată de inculpatul A.D.

A respins, ca nefondat, apelul

declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 354 din 13 noiembrie 2002 a

Tribunalului Hunedoara.

A dedus din pedeapsă durata

arestării de la 31 ianuarie 2003 până la 5 iunie 2003, obligându-l la

cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva deciziei, în termen legal,

a declarat recurs inculpatul A.D., solicitând admiterea recursului, casarea

hotărârilor și, pe fond, reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de

lege.

Verificând actele dosarului cauzei,

Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a stabilit corect

situația de fapt și vinovăția inculpatului, procedând la încadrarea juridică

corespunzătoare a faptei comisă de inculpat.

Cu privire la motivul de recurs

formulat de inculpat și care vizează reducerea pedepsei, se apreciază că

pedeapsa aplicată inculpatului, atât în ce privește cuantumul, cât și ca

modalitate de executare, corespunde criteriilor generale de individualizare

prevăzute de art. 72 C. pen., pericolul social sporit al faptei și persoanei

inculpatului (recidivist, în forma recidivei postexecutorii), cât și scopurilor

pedepsei prevăzută de art. 52 C. pen.

În consecință, în cauză nefiind motive care să

justifice reducerea pedepsei, urmează să fie respins recursul declarat de

inculpat ca nefondat, conform dispozitivului.

Văzând și dispozițiile art. 192 C.

proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul A.D. împotriva deciziei penale nr. 197 din 5 iunie 2003

a Curții de Apel Alba Iulia.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului

durata arestării preventive de la 22 august 2001 până la 24 iulie 2002 și de la

31 ianuarie 2003 până la 21 octombrie 2003.

Obligă recurentul la 1.500.000 lei

cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

21 octombrie 2003.