ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4639/2003

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, din 28 iunie 2002, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul A.D. pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e) și g) alin. (3) C. pen., constând în aceea că, la data de 21 august 2001, în condiții de întuneric și în loc public, împreună cu alte persoane, a sustras două capace de la gurile de canalizare pe partea carosabilă a străzii Aleea Chizid, din municipiul Hunedoara, punând în pericol siguranța traficului și a persoanelor pe drumurile publice. Din actele dosarului s-a reținut următoarea situație de fapt: În data de 21 august 2001, inculpatul A.D.

a plecat de la domiciliul său din municipiul Hunedoara cu o căruță trasă de un cal, având intenția de a fura capace din fontă de la gurile de canalizare. Inculpatul s-a întâlnit cu H.M.C. și T.I.N., cărora, inițial, nu ne-a adus la cunoștință ce intenționează să facă, însă, ulterior, le-a spus că urmează să fure capace din fontă de la gurile de canalizare. În scopul de a ascunde capacele furate, inculpatul a cosit iarbă, apoi s-au deplasat prin municipiul Hunedoara și au furat cinci capace de pe zonele verzi și două capace stradale de pe Aleea Chizid. În jurul orelor 23,00, după comiterea furturilor și în timp ce se deplasau spre locuința inculpatului A.D., au fost opriți de o patrulă de poliție, care a controlat căruța și s-au descoperit cele șapte capace furate de la gurile de canalizare care erau acoperite cu iarbă.

Capacele au fost recuperate de poliție și restituite părții vătămate Regia Autonomă de Interes Local Hunedoara. Inculpatul a recunoscut că a furat capacele stradale, conform declarației de la fila 19 din dosarul de urmărire penală. Deși legal citat, inculpatul nu a fost prezent în instanță. Prin sentința penală nr. 354 din 13 noiembrie 2002, Tribunalul Hunedoara l-a condamnat pe inculpatul A.D. la 5 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e) și g) și alin. (3) lit. g) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, peste termen, solicitând repunerea sa în termen, cu motivarea că nu a avut cunoștință despre pedeapsa aplicată, solicitând desființarea acesteia și rejudecând, reducerea pedepsei aplicate.

Prin decizia penală nr. 197 din 5 iunie 2003, Curtea de Apel Alba Iulia a admis excepția de repunere în termen formulată de inculpatul A.D. A respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 354 din 13 noiembrie 2002 a Tribunalului Hunedoara. A dedus din pedeapsă durata arestării de la 31 ianuarie 2003 până la 5 iunie 2003, obligându-l la cheltuieli judiciare către stat. Împotriva deciziei, în termen legal, a declarat recurs inculpatul A.D., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor și, pe fond, reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Instanța de fond a stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, procedând la încadrarea juridică corespunzătoare a faptei comisă de inculpat.

Cu privire la motivul de recurs formulat de inculpat și care vizează reducerea pedepsei, se apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului, atât în ce privește cuantumul, cât și ca modalitate de executare, corespunde criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., pericolul social sporit al faptei și persoanei inculpatului (recidivist, în forma recidivei postexecutorii), cât și scopurilor pedepsei prevăzută de art. 52 C. pen. În consecință, în cauză nefiind motive care să justifice reducerea pedepsei, urmează să fie respins recursul declarat de inculpat ca nefondat, conform dispozitivului. Văzând și dispozițiile art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.D. împotriva deciziei penale nr. 197 din 5 iunie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 22 august 2001 până la 24 iulie 2002 și de la 31 ianuarie 2003 până la 21 octombrie 2003. Obligă recurentul la 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 21 octombrie 2003.