ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5971/2003

Asupra recursurilor penale de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 546 din 3 iulie 2003 a Tribunalului Iași au fost condamnați inculpații:

1

) lit. a) și c), C. pen.

În baza art. 85 C. pen., a fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 29/2003 a Judecătoriei Chișineu-Criș, s-au aplicat pentru această pedeapsă dispozițiile art. 71 și art. 64 C. pen. și s-a constatat că a fost grațiată integral; s-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

1

) lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

S-a constatat că fapta este concurentă cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat la 4 ani închisoare, prin sentința penală nr. 29/2003 a Judecătoriei Chișineu-Criș, pedepsele au fost contopite și în final, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea.

S-a mai constatat că, pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 410/2000 a Tribunalului Arad a fost grațiată.

În baza art. 83 C. pen., a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 410/2000 a Tribunalului Arad, urmând ca inculpatul să execute 9 ani și 6 luni închisoare, în condițiile art. 71 și art. 64 C. pen.

Au fost obligați inculpații la despăgubiri civile și cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța în sensul celor de mai sus, instanța de fond a reținut următoarele:

În ziua de 13 noiembrie 2002, partea vătămată M.S., la care inculpații efectuau lucrări de reparații la un imobil, a ridicat de la B.C.R., sucursala Iași, suma de 10 milioane lei, bani pe care-i ținea într-o pungă la piept.

Inculpații au văzut acest lucru și s-au hotărât să sustragă banii.

Astfel, în seara zilei de 28 noiembrie 2000, în jurul orelor23,00, inculpații au intrat în camera părții vătămate și au început să o lovească cu pumnii, cerându-i banii.

În urma exercitării actelor de violență și a amenințării cu un cuțit, partea vătămată le-a spus inculpaților unde sunt banii, bani pe care i-a luat inculpatul A.M., după care, ambii inculpați au părăsit imobilul și au închis ușa de acces.

După plecarea inculpaților, partea vătămată a strigat după ajutor, fiind auzită de vecini care au pătruns pe geam și au găsit-o pe victimă cu urme de lovituri.

Inculpații au părăsit municipiul Iași, au mers în Suceava, unde și-au cumpărat haine și apoi prin Arad au trecut fraudulos granița în Ungaria.

La trecerea frontierei dintre Ungaria și Austria au fost depistați, reținuți și predați autorităților române.

Urmare a loviturilor primite, partea vătămată a suferit leziuni vindecabile în 45–50 zile de îngrijiri medicale.

În termen legal, hotărârea a fost apelată de inculpați cu motivarea că pedepsele aplicate sunt prea mari.

Prin decizia penală nr. 371 din 14 octombrie 2003, Curtea de Apel Iași a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați, reținând în motivare că s-au respectat dispozițiile art. 72 C. pen.

Împotriva acestei hotărâri au declarat, în termen legal, recurs ambii inculpați.

Prin motivele scrise, cât și cele orale, inculpații au criticat pedepsele aplicate, solicitând reducerea lor prin reținerea circumstanțelor judiciare atenuante.

Criticile vor fi examinate în raport de prevederile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., constatându-se însă nefondate pentru cele ce urmează.

Aplicarea dispozițiilor art. 74 – art. 76 C. pen. și, respectiv, constatarea circumstanțelor judiciare atenuante personale, presupune întotdeauna, respectarea dispozițiilor art. 72 C. pen., referitoare la justa individualizare a pedepsei.

Pentru a exista o corelație între faptă și pedeapsa aplicată, conform prevederilor art. 72 C. pen., este necesar să se respecte nu numai limitele legale sancționatoare, dar și o serie de criterii generale și speciale care privesc împrejurările concrete în care s-a comis infracțiunea dar și datele ce caracterizează pe inculpat.

În speță, inculpații sunt coautori ai unei infracțiuni complexe de tâlhărie, comisă în contextul mai multor agravante care implică o agravare a răspunderii penale.

Prin fapta comisă, cei doi inculpați au lezat nu numai normele ce apără proprietatea, dar și pe cele ce ocrotesc viața și sănătatea persoanelor, producând părții vătămate leziuni grave care au necesitat pentru vindecare 45-50 zile îngrijiri medicale.

Și deși, ambii inculpați au mai fost condamnați pentru fapte penale, recurentul inculpat A.M. fiind chiar recidivist, instanțele le-au aplicat pedepse de câte 7 ani și, respectiv, 7 ani și 6 luni închisoare, la limita minimă legală și aproape de această limită.

În acest context de fapt și de drept, nu se constată împrejurări care să justifice o coborâre a pedepselor sub limita mină legală.

Examinând și potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., hotărârile atacate, nu se constată nici alte motive, care luate în examinare din oficiu să conducă la casare, așa încât, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile declarate de inculpați se vor respinge ca nefondate.

În baza art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen., combinat cu art. 88 C. pen., se va computa din pedeapsa aplicată, timpul detenției preventive la zi.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat fiecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de inculpații A.M. și G.D. împotriva deciziei penale nr. 371 din 14 octombrie 2003 a Curții de Apel Iași, ca nefondate.

Deduce din pedepsele aplicate, timpul reținerii și al  arestării preventive de la 5 decembrie 2002 la 17 decembrie 2003, pentru ambii inculpați.

Obligă pe recurenții inculpați la plata sumei de câte 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 17 decembrie 2003.