ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6171/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 956 din 28 iulie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpata O.A.M. la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2

1

) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. b) C. pen. (parte vătămată V.D.).

În baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2

1

) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de 3 ani închisoare (parte vătămată Ș.M.).

Potrivit art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare pe care inculpata urmează a o executa.

S-a luat act că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

S-a mai confiscat de la inculpată un cuțit folosit la săvârșirea infracțiunilor potrivit art. 118 lit. b) C. pen., iar în temeiul art. 118 lit. d) C. pen., s-a confiscat de la inculpată suma de 3.500.000 lei, sumă dobândită prin săvârșirea infracțiunilor.

În sfârșit, în temeiul prevederilor art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă timpul reținerii și arestării pentru inculpată de la 12 noiembrie 2003.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București care a criticat-o sub aspectul greșitei individualizări a pedepselor prin reținerea circumstanțelor atenuante.

Instanța de control judiciar, Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 627 din 27 august 2004, a respins apelul declarat de parchet, motivat de circumstanțele personale ale inculpatei.

Instanța de apel a reținut că, periculozitatea socială a faptei este de netăgăduit, dar aceasta trebuie raportată și la persoana inculpatei și împrejurările în care s-a comis fapta, apreciind că nu se impune reformarea hotărârii pronunțate de instanța de fond.

Împotriva acestei decizii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a declarat recurs, susținând că pedepsele aplicate sunt greșit individualizate.

S-a susținut că împrejurările reținute, faptul că inculpata era studentă la Universitatea de construcții, nu are antecedente penale, a recunoscut fapta și a născut un copil nu pot constitui circumstanțe atenuante, în condițiile în care inculpata a săvârșit două infracțiuni de tâlhărie prin amenințarea cu un cuțit, pe care uneia dintre părți i l-a pus la gât, în plină stradă.

În atare situație, parchetul solicită casarea hotărârilor, înlăturarea circumstanțelor atenuante și aplicarea unor pedepse orientate spre limita minimă a acestora.

Recursul este nefondat.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că instanțele au reținut corect situația de fapt dându-se încadrarea juridică legală faptelor și făcându-se o justă individualizare a pedepselor prin respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.

Periculozitatea socială a faptei nu poate fi apreciată numai prin raportarea la evenimentele ce țin de materialitatea faptei în sine ci și de datele ce caracterizează persoana inculpatei și împrejurările comiterii faptei.

Or, corect au reținut instanțele că inculpata în pofida faptului că, a fost lipsită de o supraveghere atentă din partea familiei, mama acesteia decedând la 14 ani, a avut un comportament corect, urmând să dobândească o anumită calificare profesională.

Totodată se constată, că inculpata este și mama unui copil născut în timpul detenției și care suferă de o boală incurabilă, iar săvârșirea faptelor a fost determinată și de consumul de droguri a cărei victimă a fost inculpata.

Așa fiind, Curtea apreciază că pedepsele de câte 3 ani închisoare, aplicate inculpatei sunt suficiente pentru a asigura scopul educativ, preventiv dar și de reinserția acesteia în societate.

Pe cale de consecință, în temeiul prevederilor art. 385

15

pct. 2 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de parchet.

Se va deduce timpul arestării preventive a inculpatei de la 12 noiembrie 2003 la zi.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva deciziei penale nr. 627 din 27 august 2004 a Curții de Apel București, secția I penală, privind pe inculpata O.A.M.

Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatei de la 12 noiembrie 2003 la 22 noiembrie 2004.

Onorariul în sumă de 400.000 lei pentru apărarea din oficiu a inculpatei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22 noiembrie 2004.