ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 709/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 709/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea reconvențională disjunsă pârâtă-reclamantă în reconvențională S.C. M. S.A. Turnu Severin a solicitat obligarea reclamantei-pârâte G.F. la plata sumei de 152.000.000 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor necesare și utile efectuate la „spațiul” situat în municipiul Turnu Severin, spațiu retrocedat în proprietatea pârâtei în reconvențională. În motivare se arată că au fost efectuate lucrări de consolidare a clădirii, de refacere a fațadei și a acoperișului, toate aceste lucrări profitând reclamantei-pârâte, ca urmare a retrocedării în proprietatea sa a spațiului dedus judecății.
Reclamanta G.F., pârâtă în reconvențională, a formulat la rândul său cerere reconvențională împotriva pârâtei-reclamante prin care a solicitat suma de 98.000.000 lei ce reprezintă readucerea „spațiului” la situația inițială și anume, aceea de spațiu de locuit, așa cum a fost la data preluării de către stat. Prin sentința civilă nr. 285 din 19 aprilie 2002 Tribunalul Mehedinți a admis acțiunea formulată de S.C. M. S.A. și a obligat pe G.F. la plata sumei de 141.413.559 lei, despăgubiri. A fost respinsă cererea reconvențională formulată de G.F. Instanța de fond a reținut că pârâta-reclamantă în reconvențională, a efectuat lucrări de consolidare a structurii de rezistență precum și refacerea fațadei, a acoperișului și a altor lucrări necesare.
Cu privire la cererea reclamantei-pârâte G.F. s-a reținut că aceasta nu poate solicita plata despăgubirilor, deoarece S.C. M. S.A. nu a „preluat” imobilul, acesta fiind „preluat” de către stat, iar faptul că s-a „deținut” nu poate naște o asemenea obligație în sarcina sa. Împotriva deciziei nr. 285 din 19 aprilie 2002 a Tribunalului Mehedinți a declarat apel G.F., în ceea ce privește admiterea cererii reconvenționale formulate de S.C. M. S.A. Curtea de Apel Craiova, secția civilă, prin decizia nr. 171din 14 octombrie 2002 a admis apelul formulat de pârâta G.F., a schimbat, în parte, sentința civilă nr. 285 din 19 aprilie 2002 a Tribunalului Mehedinți, în sensul că a respins și acțiunea formulată de reclamanta S.C.
M. S.A. și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate. Instanța de apel a reținut că S.C. M. S.A. a deținut imobilul, fără titlu, din anul 1977 iar reparațiile făcute de la acea dată până la restituirea acestuia în anul 1996, către fostul proprietar au avut caracter de întreținere și de adaptare la specificul activității desfășurate, fără a spori valoarea acestuia. A mai fost reținut că aceeași societate a efectuat lucrările în calitatea ei de uzufructuar în temeiul „prerogativelor necunoscute” de art. 545 C. civ., nefiind incidente prevederile Legii nr. 112/1995. Împotriva hotărârii instanței de apel a declarat recurs S.C. M. S.A., prin care a susținut, în esență și în legătură cu obiectul litigiului dedus acestei judecăți, că pretenția de despăgubire este conformă Legii nr. 112/1995, valoarea acestora fiind stabilită prin proba expertizei.
Recursul se privește ca fondat în sensul celor ce urmează. Imobilul din litigiu a fost retrocedat în proprietate pârâtei-reclamante G.F.prin Hotărârea nr. 47/1996 a Comisiei județene de aplicare a Legii nr. 112/1995. Din anul 1977 același imobil a fost transmis în administrarea reclamantei-pârâte prin instituțiile statului de la acea epocă. Până la retrocedare către fostul proprietar, în condițiile Legii nr. 112/1995, deținătorul, reclamant în cererea reconvențională, a efectuat lucrări de consolidare și întreținere evidențiate prin rapoartele de expertiză, lucrări ce au profitat reclamantei-pârâte G.F. cu ocazia retrocedării în proprietate, astfel cum s-a arătat. Lucrările au fost efectuate până în anul 1995 în baza „titlului de transmitere” în condițiile existente în anul 1977. Între acest mod de folosire a unui bun imobil „transmis” și instituția „uzufructului”nu poate exista vreo legătură.
Reclamanta-pârâtă în reconvențională G.F., beneficiară a lucrărilor evidențiate în rapoartele de expertiză, este datoare a restitui aceluia care le-a efectuat contravaloarea acestora, astfel cum a statuat instanța de fond prin sentința civilă nr. 285 din 19 aprilie 2002, în temeiul Legii nr. 112/1995. Față de cele ce preced, recursul va fi admis, decizia instanței de apel modificată în sensul că va fi respins apelul declarat de G.F. împotriva sentinței instanței de fond, ce va fi păstrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: Admite recursul declarat de reclamanta S.C. M. S.A. Drobeta Turnu Severin împotriva deciziei 171 din 14 octombrie 2002 a Curții de Apel Craiova, secția civilă. Modifică decizia atacată, în sensul că respinge apelul declarat de pârâta G.F. împotriva sentinței civile 285 din 19 aprilie 2002 a Tribunalului Mehedinți, secția civilă, pe care o păstrează. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2004.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.