ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 554/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 249 din 13 iunie 2002, Judecătoria Dorohoi, în temeiul art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei săvârșită de inculpatul H.D.M. din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 182 alin. (1) C. pen., în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 184 alin. (4) C. pen. În baza noii încadrări juridice a condamnat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 184 alin. (4) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b), art. 74 lit. a), b) și c) C. pen., la pedeapsa de 5.000.000 lei amendă penală. De asemenea, instanța de fond a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 1 C. pen.

și a obligat inculpatul să plătească părții civile L.R.C. suma de 10.000.000 lei reprezentând daune materiale și statului suma de 1.000.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare, în care s-a inclus suma de 300.000 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu. Inculpatul a fost obligat să plătească și părții civile Spitalul județean Mavromați Botoșani suma de 4.425.419 lei cheltuieli de spitalizare. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în seara zilei de 19 decembrie 2001, în jurul orelor 22,00, partea civilă L.R.C. s-a deplasat cu numitul P.B.C. la Clubul C. din Dorohoi, după ce în prealabil consumase băuturi alcoolice la diferite baruri din municipiul Dorohoi. În incinta clubului cei doi au mai consumat băuturi alcoolice, după care au solicitat să închirieze o masă de biliard.

Întrucât nici o masă de biliard nu era liberă, cei doi au început să facă scandal din această cauză. După ce au primit masa de biliard, cei doi au început să joace, iar la un moment dat l-au rugat pe H.D.M., care era de serviciu ca agent de pază, să joace biliard cu ei. Acesta a acceptat și a început să joace biliard cu P.B.C. În timpul jocului partea vătămată L.R.C. a început să-i adreseze expresii jignitoare de genul „țăran de Broscăuți” și altele. Inculpatul H.D.M. nu a reacționat violent, ci l-a rugat pe P.B.C. să-i atragă atenția prietenului său să se liniștească, lucru care nu s-a întâmplat. După terminarea partidei de biliard, inculpatul le-a cerut celor doi să părăsească localul motivând că este ora închiderii.

Partea vătămată a ignorat solicitarea inculpatului și s-a îndreptat către baia localului, fiind urmat de inculpat. Aici inculpatul, aflându-se sub stăpânirea unei puternice tulburări determinată de comportamentul anterior al părții vătămate, a aplicat acesteia „din scurt” o lovitură cu genunchiul în zona abdominală. În urma loviturii, partea civilă a suferit un traumatism abdominal închis cu ruptură de ilion și peritonită generalizată. Partea civilă a suferit o intervenție chirurgicală de urgență, fiind internată în perioada 20 - 28 decembrie 2001. Ca urmare a agresiunii suferite, victima a necesitat 24-25 zile îngrijiri medicale, iar ruptura de ilion cu peritonită generalizată a fost de natură să-i pună în primejdie viața.

Situația de fapt, astfel cum a fost reținută, a fost stabilită prin plângerea și declarația părții civile, certificatul medico-legal nr. 11 din 02 ianuarie 2002 al Serviciului de Medicină Legală Botoșani, raportul de expertiză medico-legală nr. 458 din 15 februarie 2002 a I.M.L. Iași, declarații de martori, proces-verbal de confruntare coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului. Împotriva acestei hotărâri, partea civilă L.R.C. a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei, motivând că suma acordată de prima instanță, cu titlu de daune materiale, este prea mică. Prin decizia penală nr. 712 din 12 septembrie 2002, Tribunalul Botoșani a respins, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă, apreciind ca fiind legală și temeinică soluția pronunțată de instanța de fond.

Împotriva hotărârilor pronunțate în cauză, în baza art. 409 și art. 410 alin. (1) partea I pct. 7 C. proc. pen., Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat recurs în anulare, solicitând admiterea recursului în anulare, casarea hotărârilor și rejudecând, schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 184 alin. (4), cu aplicarea art. 73 lit. b) și art. 74 lit. a), b) și c) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) și art. 74 – art. 76 C. pen. Verificând actele dosarului, Curtea constată că recursul în anulare este fondat pentru următoarele considerente: Prin rechizitoriul nr. 109/P/2002 din 25 martie 2002 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi inculpatul H.D.M.

a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (1), cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. Judecătoria Dorohoi, prin sentința penală menționată a condamnat pe inculpat la 5.000.000 lei amendă pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. (4) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) și art. 74 lit. a), b) și c) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. Totodată, a obligat pe inculpat să plătească despăgubiri de 10 milioane lei părții civile L.C. și 4.425.419 lei Spitalului județean Mavrimați Botoșani.

În expunerea hotărârii, instanța a apreciat că fapta inculpatului, comisă cu praeterintenție, de a lovi partea vătămată, având ca urmare producerea de leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 24-25 zile de îngrijiri medicale, leziuni ce i-au pus în primejdie viața, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen. În dispozitivul hotărârii instanța dispune condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă, infracțiune prevăzută de art. 184 alin. (4) C. pen., făcând și aplicarea art. 73 lit. b), art. 74 lit. a), b) și c) C. pen., ca urmare, există o vădită neconcordanță între considerentele hotărârii și dispozitivul acesteia.

Pe de altă parte, instanța nu a făcut aplicarea dispozițiilor prevăzute de art. 334 C. proc. pen., iar în hotărâre nu a expus motivele pentru care a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptei. Din analizarea probatoriului administrat în cauză rezultă cu certitudine că fapta inculpatului de a lovi partea vătămată și de a-i pricinui acesteia leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 24-25 zile îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 182 alin. (1) C. pen., text de lege în baza căruia inculpatul urmează a fi condamnat.

La stabilirea pedepsei se vor avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările în care aceasta a fost comisă, cât și elemente ce caracterizează persoana inculpatului (nu are antecedente penale, a recunoscut parțial fapta comisă), în condițiile menținerii circumstanței atenuante prevăzută de art. 73 lit. b) și art. 74 C. pen., reținute în favoarea inculpatului. În raport de aceste motive, instanța va aplica prevederile art. 76 C. pen. și va stabili o pedeapsă situată sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen., respectiv 2 ani închisoare. În consecință, se apreciază că, prin aplicarea unei pedepse de 6 luni închisoare inculpatului, pentru infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen., se asigură atingerea scopurilor pedepsei prevăzute de art. 52 C. pen.

Față de aceste considerente în baza art. 414 1 pct. 1, raportat la art. 385 15 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., recursul în anulare urmează să fie admis, se vor casa hotărârile atacate numai cu privire la încadrarea juridică a faptei și la pedeapsa aplicată. Conform art. 334 C. proc. pen., se va schimba încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 184 alin. (4) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b), art. 84 – art. 76 C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (1), cu aplicarea art. 73 lit. b), și art. 74 – art. 76 C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul urmează a fi condamnat la o pedeapsă cu închisoarea. Se vor aplica prevederile art. 71 și art. 64 C. pen.

Se vor menține restul dispozițiilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței penale nr. 249 din 13 iunie 2002 a Judecătoriei Dorohoi și deciziei penale nr. 712 din 12 septembrie 2002 a Tribunalului Botoșani, privind pe intimatul inculpat H.D.M. Casează hotărârile atacate numai cu privire la încadrarea juridică a faptei și la pedeapsa aplicată. Conform art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 184 alin. (4) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b), art. 74 – art. 76 C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) și art. 74 – art. 76 C. pen., texte de lege în baza cărora condamnă pe inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

Aplică prevederile art. 71 și art. 64 C. pen. Menține restul dispozițiilor. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 29 ianuarie 2004.