ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2423/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 382 din 4 iulie

2002, pronunțată de Curtea de Arbitraj de pe lângă Asociația Națională a

Cooperației Meșteșugărești, a fost admisă cererea reclamantei S.C.A. S.M., în

contradictoriu cu pârâta SC E.F. SA Pitești, a fost obligată pârâta către

reclamantă la plata sumei de 84.807.182 lei, din care suma de 68.991.268 lei cu

titlu de contravaloare nefolosință spațiu închiriat și 15.815.816 lei cu titlu

de penalități de întârziere. A constatat ca rămas fără obiect capătul de cerere

privind evacuarea pârâtei. A obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată

în sumă de 4.471.500 lei.

Împotriva acestei sentințe, a

formulat acțiune în anulare pârâta SC E.F. SA Pitești.

Acțiunea în anulare nu a fost legal

timbrată.

Prin rezoluție, Curtea a dispus

citarea petentei cu mențiunea achitării unei taxe judiciare de timbru, în

cuantum de 2.866.713 lei, precum și a unui timbru judiciar în valoare de 30.000

lei.

Prin decizia nr. 1498 din 11

noiembrie 2002, Curtea de Apel București, secția VI-a comercială, a anulat, ca

netimbrată, acțiunea în anulare formulată de SC E.F. SRL Pitești, reținându-se

că reclamanta a fost legal citată cu mențiunea timbrării, conform dovezii

aflate la dosarul de apel, aceasta neconformându-se normelor imperative

prevăzute de legea timbrului.

În contra celei din urmă hotărâri, a

declarat recurs SC E.F SRL Pitești, criticând soluția pronunțată în apel pentru

nelegalitate și netemeinicie și susținând, în esență, că, la data de 11

noiembrie 2002, a fost în imposibilitate a se prezenta, motiv pentru care a

solicitat termen pentru angajarea unui avocat, situație în care nu a achitat

taxa de timbru aferentă.

În dovedirea celor susținute,

recurenta a depus certificat medical aflat la dosarul de recurs, solicitând

admiterea recursului, invocând, ca temei de casare, art. 304 pct. 5 C. proc.

civ.

Recursul este nefondat pentru

considerentele ce se vor arăta în continuare.

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului, Curtea constată că, în apel, apelanta a formulat o cerere de amânare

a judecării cauzei fără a o motiva, în sensul precizării unor motive întemeiate,

însă, conform art. 156 C. proc. civ., instanța de apel a apreciat cu nu sunt

îndeplinite dispozițiile art. 156 C. proc. civ., atâta vreme, cât aceasta a

fost citată cu mențiunea timbrării, iar legea timbrului prevede expres că

taxele de timbru se plătesc anticipat.

Prin urmare, instanța de apel, în

mod legal și temeinic, a respins cererea de amânare a judecării cauzei, atâta

timp cât a fost înștiințată la 21 octombrie 2002, iar apelul a fost judecat la

11 noiembrie 2002, apelanta nu a achitat taxe de timbru datorată.

Depunerea certificatului medical de

abia în recurs, nu poate fi luat în considerare, deoarece apelanta avea

posibilitatea de a-l atașa cererii de amânare aflate la dosarul de apel, ceea

ce nu a făcut.

Față de cele menționate, Curtea

constată că soluția pronunțată în apel este legală și temeinică, fiind la

adăpost de criticile formulate.

Așa fiind,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC E.F.

SRL Pitești împotriva deciziei nr. 1498 din 11 noiembrie 2002 a Curții de Apel

București, secția V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 18 aprilie 2003.