ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7276/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7276/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 18
iunie 2003, reclamantul M.V. a solicitat obligarea președintelui C.N.A.S., să
emită o decizie de numire a lui în funcția de președinte director al C.A.S.
Bihor și obligarea C.N.A.S., să-i plătească suma de 750 milioane de lei, daune
morale și materiale.
Curtea de Apel Oradea, secția comercială
și de contencios administrativ, prin sentința nr. 379/CA din 29 septembrie 2003,
a respins acțiunea reclamantului, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond a reținut că reclamantul a îndeplinit funcția de director al C.A.S. Bihor,
fiind numit în baza Legii nr. 145/1997, act normativ care a prevăzut că
directorul general îndeplinește funcția, numai până la data de 31 decembrie
La data de 20 noiembrie 2002 s-a publicat O.U.G. nr. 150/2002, care a
abrogat Legea nr. 145/1997, și a prevăzut că, până la ocuparea funcției de
director general, atribuțiile vor fi îndeplinite de cei aflați în funcția de director
general al C.A.S., la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 150/2002.
Reclamantul a îndeplinit astfel,
funcția deținută, până la 24 decembrie 2002, dată la care a fost numit în
funcția de director general, prin concurs, M.N., conform deciziei nr. 153 din
24 decembrie 2002, prin care s-a dispus și încetarea valabilității deciziei nr.
50 din 7 decembrie 2002, prin care reclamantul a fost numit temporar, ca
personal contractual, în funcția de președinte-director general.
Prin sentința civilă nr. 79 din 10
februarie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, s-a dispus anularea
deciziei nr. 50 din 7 decembrie 2002, reținându-se că pârâta C.A.S. Bihor nu
putea modifica raportul de serviciu al reclamantului, prin acte administrative,
până la ocuparea prin concurs, a funcției.
Potrivit art. 101 pct. 3 din O.U.G. nr.
150/2002, funcția reclamantului s-a prelungit până la o dată determinată,
respectiv până la ocuparea funcției prin concurs, în condițiile O.U.G. nr. 150/2002.
Revocarea, eliberarea sau demiterea
din funcție a directorului numit, nu are ca efect, prelungirea funcției, de
către cel care a fost numit în baza Legii nr. 145/1997.
Împotriva sentinței sus-menționate a
declarat recurs, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 304
pct. 9 C. proc. civ., susținând în esență că în mod greșit instanța a respins
acțiunea, deși era întemeiată și se impunea admiterea ei.
Recursul este nefondat.
Recurentul-reclamant a ocupat
funcția de director general al C.A.S. Bihor, în baza Legii nr. 145/1997, până
la data de 20 noiembrie 2002, când a fost publicată O.U.G. nr. 150/2002, care a
abrogat Legea nr. 145/1997.
Potrivit art. 101 alin. (3) din O.U.G.
nr. 150/2002, recurentul-reclamant a ocupat, temporar, noua funcție de președinte-director
general al C.A.S. Bihor, până la organizarea concursului pentru ocuparea acestei
funcții, concurs la care a participat, dar pe care nu l-a promovat.
În urma concursului organizat, în
această funcție a fost numit M.N., prin decizia C.N.A.S. nr. 153 din 24
decembrie 2002.
Faptul că ulterior, M.N. a fost
destituit din funcție, prin decizia președintelui C.N.A.S. nr. 208 din 24
aprilie 2003, act administrativ prin care se încetează și aplicabilitatea actului
de numire a numitului M.N., respectiv decizia nr. 153 din 24 decembrie 2002, nu
duce la concluzia că redevine aplicabilă situația de fapt, anterioară deciziei nr.
153/2002, perioadă în care recurentul-reclamant ocupa temporar această funcție.
Revocarea, eliberarea sau demiterea
din funcție a directorului numit, nu are ca efect, prelungirea funcției, de către
cel care a fost numit în baza Legii nr. 145/1997. Până la ocuparea funcției de
președinte-director general al C.A.S. Bihor, funcție rămasă vacantă în urma
destituirii numitului M.N., președintele C.N.A.S. a decis în baza
prerogativelor sale, conferite de O.U.G. nr. 150/2002, ca până la organizarea
concursului, conducerea instituției C.A.S. Bihor să fie asigurată, temporar, de
alte persoane din conducerea C.A.S. Bihor.
În aceste condiții, prevederile deciziei
președintelui C.N.A.S. nr. 208 din 24 aprilie 2003, nu au creat drepturi în
favoarea recurentului-reclamant, pentru funcția de președinte-director general
al C.A.S. Bihor, încât cererea reclamantului, privind obligarea C.N.A.S., la
emiterea unei decizii prin care să fie numit în această funcție, în mod corect
a fost respinsă ca neîntemeiată și pe cale de consecință, și cererea accesorie,
de obligare a pârâtei, la plata daunelor morale și materiale, în sumă de 750
milioane de lei.
Așa fiind, recursul declarat de
reclamant este nefondat și urmează să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de M.V.
împotriva sentinței civile nr. 379/CA din 29 septembrie 2003 a Curții de Apel
Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 30 septembrie 2004.