ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.10.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4246/2012

HOTĂRÂRE
19.10.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4246/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

și procedura derulată în primă instanță

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, reclamantul M.V.V. a chemat în

judecată pârâta C.N.A.S., solicitând obligarea acesteia la anularea Ordinului

C.N.A.S. nr. 867 din 29 noiembrie 2010, prin care se aprobă Organigrama C.A.S.

Bihor.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că are un interes legitim în promovarea acțiunii, întrucât

a fost disponibilizat prin efectul Ordinului C.N.A.S. nr. 867/ 29 noiembrie 2010,

prin care se aprobă Organigrama C.A.S. Bihor.

A mai arătat

reclamantul că în urma unei restructurări la nivel național, C.A.S. Bihor a

compus un document intitulat proiect Organigramă C.A.S. Bihor pe anul 2010,

nerespectând Organigrama cadru ordonată de către C.N.A.S. și avizată de

Consiliul de Administrație al C.N.A.S. în data de 15 noiembrie 2010.

S-a mai precizat că, întrunit

în ședință, Consiliul de Administrație al C.A.S. Bihor, nu a aprobat documentul,

iar Prefectura Bihor, sesizată de mai mulți funcționari nemulțumiți, a trimis Corpul

de Control care a întocmit un Raport în care s-a constatat că certificatul medical

al președintelui instituției nu a fost depus la compartimentul resurse umane, elaborarea

proiectului de organigramă a fost făcut fără consultarea personalului de conducere,

cu excepția d-nei M.E., protocolul nu a fost însușit prin semnătură de reprezentantul

sindicatului, la C.A.S. Bihor s-au nesocotit prevederile din anexa adresei.

Prin întâmpinarea formulată

în cauză, pârâta C.N.A.S. a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată, și menținerea

ca temeinic și legal a Ordinului nr. 867/ 29 noiembrie 2010 pentru aprobarea Organigramei

C.A.S. Bihor.

Prin cererea de intervenție

în interes propriu, petenta S.M. a solicitat admiterea în principiu a cererii sale

și anularea Ordinului C.N.A.S. nr. 867 din 29 noiembrie 2010, arătând că, în urma

aprobării Organigramei C.A.S. Bihor din data de 29 noiembrie 2010, precum și a deciziei

nr. 308 din 30 noiembrie 2010, privind eliberarea sa din funcția de director, a

fost înlăturată din conducerea C.A.S. Bihor, în prezent deținând doar o funcție

de execuție.

Cererea de intervenție

a fost încuviințată în principiu la data de 6 iunie 2011.

Apel

Prin sentința nr. 206/CA

din 10 octombrie 2011 Curtea de Apel Oradea a respins excepțiile lipsei de interes

și a lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de pârâta C.N.A.S.,

a respins excepția lipsei de interes a intervenientei în interes propriu S.M. invocată

de pârâta C.NA.S., a respins acțiunea formulată de reclamantul M.V.V. și a respins

cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientă S.M.

În ceea ce privește excepțiile

lipsei de interes și lipsei calității procesuale active a reclamantului M.V.V.,

invocate de pârâta C.N.A.S., Curtea de Apel Oradea a avut în vedere că prin efectul

Ordinului C.N.A.S. nr. 867 din 29 noiembrie 2010, care aprobă Organigrama C.A.S.

Bihor, a fost emisă decizia nr. 19 din 10 februarie 2011, prin care, începând cu

data de 10 februarie 2011, reclamantului i-a încetat de drept raportul de serviciu

prin îndeplinirea cumulativă a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim

de cotizare pentru pensia de limită de vârstă.

Excepția lipsei de interes

a cererii intervenientei în interes propriu S.M. a fost respinsă pentru același

considerent , în cazul acesteia fiind emisă decizia C.A.S. Bihor nr. 132 din 27

iunie 2011 de încetare a raporturilor de serviciu prin demisie, ca urmare a cererii

din 27 mai 2011.

Totodată instanța a apreciat

că nu poate fi primită apărarea pârâtei C.N.A.S. în sensul că acțiunea reclamantului

nu ar mai avea obiect, ca urmare a emiterii Ordinului Președintelui C.N.A.S.

nr. 646 din 25 iulie 2011, prin care a fost modificată structura organigramei C.A.S.

Bihor, aprobată prin Ordinul Președintelui C.N.A.S. nr. 867 din 29 noiembrie 2010,

câtă vreme, față de reclamant și intervenientă, Ordinul nr. 867 din 29

noiembrie 2010 și-a produs efectele, determinând emiterea celor două decizii de

încetare a raporturilor de serviciu la care s-a făcut referire mai sus.

Cu privire la fondul cauzei,

Curtea a constatat că reclamantul M.V.V. a invocat, în susținerea acțiunii în contencios

administrativ, Raportul de control nr. R1. și nr. R2. 03 decembrie 2010, întocmit

de Instituția Prefectului Județului Bihor, prin care s-a propus efectuarea unui

control de specialitate de către C.N.A.S. București, privind aspectele specifice,

și a unui control de către A.N.F.P., privind aspectele legate de funcțiile publice.

În urma acestui raport

nu s-au constatat nereguli și nici nu s-au stabilit măsuri în sarcina C.A.S. Bihor.

În raport s-a reținut că prin aplicarea prevederilor art. 1 din O.U.G. nr. 97/ 2010,

numărul de posturi din cadrul C.A.S. Bihor a fost redus de la 85 la 64 de posturi.

Dintre cele 21 de posturi reduse, 10 erau ocupate și 11 funcții publice erau vacante

(printre care și două funcții publice de conducere). Dintre cele 10 posturi ocupate

care au fost reduse, 8 erau posturi corespunzătoare unor funcții publice și două

erau posturi contractuale.

În raportul A.N.F.P. s-a

mai reținut că, potrivit proiectului de organigramă și notei de fundamentare transmise

spre aprobare, a fost restructurată Direcția Relații Contractuale, iar funcția publică

de conducere de director a fost redusă prin modificarea în proporție de peste 50%

a atribuțiilor aferente. De asemenea, a fost redusă funcția publică de conducere

de șef birou medicină primară prin schimbarea structurii compartimentului, precum

și funcția publică de șef birou contractare, decontare farmacii, prin schimbarea

structurii compartimentului și trecerea în subordinea medicului - șef.

În ceea ce privește faptul

că în subordinea medicului șef nu a fost prevăzut un număr de 15 funcții publice,

s-a arătat în raport că „serviciul medical" al caselor de asigurări de sănătate

este dimensionat în raport cu numărul de asigurați, potrivit art. 38 din Statutul

C.N.A.S., aprobat prin H.G. nr. 972/2006 și art. 289 alin. (1) din Legea nr. 95/

2006, fără a fi necesară raportarea la dispozițiile Legii nr. 161/2003 în ceea ce

privește numărul minim de posturi din cadrul structurii definită ca „serviciu".

Ca urmare a adresei A1./2010

a C.N.A.S., înregistrată la A.N.F.P. cu nr. AN1./2010 prin care se solicită avizul

pentru stabilirea funcțiilor publice din cadrul C.A.S. Bihor, A.N.F.P. a acordat

aviz favorabil pentru funcțiile publice din cadrul C.A.S. Bihor în data de 25

octombrie 2010.

Astfel a apreciat Curtea

că întreaga procedură privind reorganizarea C.A.S. Bihor, în urma punerii în aplicare

a prevederilor O.U.G. nr. 97/2010, a fost supusă controlului A.N.F.P., primind aviz

favorabil, fiind infirmate constatările din raportul de control întocmit de Instituția

Prefectului județului Bihor, atât în ceea ce privește elaborarea și semnarea proiectului

de organigramă ce a fost transmis C.N.A.S. București, criteriile de restructurare/

disponibilizare menționate în protocolul încheiat cu sindicatul din C.A.S. Bihor

nr. 5758/22 noiembrie 2010, precum și cu privire la schimbarea structurii existente

la nivelul C.A.S. Bihor.

În ceea ce privește persoana

care a semnat nota de fundamentare și proiectul de organigramă comunicate C.N.A.S.

cu adresa C.A.S. Bihor nr. din 29 noiembrie 2010, Curtea a reținut că aceste acte

au fost semnate de Președintele - Director General al C.A.S. Bihor, care a fost

prezent la serviciu la data de 22 noiembrie 2010. De asemenea, și statutul de personal

anexat la nota de fundamentare, emis la solicitarea C.N.A.S. prin adresa NLD 9173/

19 noiembrie 2010 a fost semnat de Președintele - Director general al C.A.S. Bihor.

Structura funcțiilor s-a

comunicat la data de 25 noiembrie 2010, conform adresei nr. A1. din 25

noiembrie 2010, fiind semnată de înlocuitorul Președintelui General al C.N.A.S.

Bihor, aflat în concediu medical în perioada 23 noiembrie 2010 - 30 noiembrie 2010,

conform certificatului medical seria C1. nr. CC1.

Referitor la numirea înlocuitorului

Președintelui - Director General al C.A.S. Bihor, instanța a reținut că aceasta

s-a făcut prin Decizia Președintelui General al C.A.S. Bihor nr. 267/2010, iar nu

printr-un act administrativ al C.N.A.S., înlocuitorul fiind delegat să îndeplinească,

conform art. 33 alin. (7) din Statutul C.N.A.S., atribuțiile Președintelui - Director

General al C.A.S. Bihor, aprobate prin H.G. 972/2006, pe perioada în care președintele

- director general, de drept, se afla în imposibilitatea exercitării funcției.

A mai reținut Curtea că

art. 4 lit. b) pct. 1, pct. 16 și pct. 21 din Contractul de management nr. M1. încheiat

cu C.N.A.S., Președintele - Director General al C.A.S. Bihor asigură gestionarea

și administrarea C.A.S. Bihor, în condițiile legii, și dă dispoziții cu caracter

obligatoriu pentru personalul C.A.S., în limitele mandatului încredințat. De asemenea,

desemnează prin decizie un înlocuitor pentru perioadele în care nu este prezent

în casa de asigurări de sănătate, cu aprobarea președintelui C.N.A.S.

În altă ordine de idei,

instanța a apreciat ca fiind nejustificată susținerea reclamantului, potrivit căreia

C.A.S. Bihor este o instituție publică în administrație publică locală, având în

vedere prevederile art. 267 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, în conformitate cu

care casele de asigurări sunt instituții publice, cu personalitate juridică, cu

bugete proprii, în subordinea C.N.A.S.

În baza acelorași considerente,

în temeiul prevederilor art. 55 C. proc. civ., Curtea de Apel Oradea a respins cererea

de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta S.M., având în vedere

împrejurarea că Ordinul C.N.A.S. nr. 867 din 29 noiembrie 2010, prin care s-a aprobat

organigrama C.A.S. Bihor, a fost apreciat ca fiind emis cu respectarea prevederilor

legale.

Împotriva sentinței pronunțate

de Curtea de Apel Oradea a declarat recurs reclamantul M.V.V., solicitând modificarea

ei în sensul admiterii acțiunii.

În motivarea căii de atac,

recurentul - reclamant a arătat că instanța de fond a interpretat greșit actele

deduse judecății, menținând ilegalitatea evidentă constând în semnarea statului

de funcții de către o altă persoană decât Președintele - Director general al C.A.S.

Bihor, ilegalitate care afectează Ordinul C.N.A.S. nr. 867 din 29 noiembrie 2010,

între ale cărui anexe se află statul de funcții indicat.

De asemenea, recurentul

- reclamant a invocat încălcarea dreptului său la apărare, în sensul că instanța

de fond i-a respins acțiunea în baza unui înscris (raportul de control întocmit

de A.N.F.P.) care a fost depus la dosar după încheierea dezbaterilor, odată cu concluziile

scrise, contrar prevederilor art. 24 alin. (1) din Constituția României, care garantează

dreptul la apărare, și art. 167 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia dovezile

vor fi administrate înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului.

În dovedirea susținerilor

sale, recurentul - reclamant a anexat copia deciziei nr. 267 din 30 iulie 2010 a

C.A.S. Bihor.

Prin întâmpinarea depusă

la dosar, intimata - pârâtă a solicitat respingerea recursului ca nefondat, indicând

în detaliu prevederile normative pe care se fondează legalitatea ordinului contestat

și împrejurările în care a fost concepută,avizată și aprobată documentația privind

organizarea și statul de funcții al C.A.S. Bihor.

Curți asupra recursului

Examinând cauza prin prisma

motivelor invocate de recurentul - reclamant și a prevederilor art. 304

1

de drept relevante

Așa cum rezultă din expunerea

rezumativă cuprinsă la pct. 1.1 din prezenta decizie, recurentul - reclamant a supus

controlului exercitat de instanța de contencios administrativ Ordinul C.N.A.S.

nr. 867 din 29 noiembrie 2010, prin care a fost aprobată organigrama C.A.S. Bihor.

Actul administrativ dedus

judecății a fost emis în temeiul dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. f) și

art. 281 alin. (2) din Titlul VII al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul

sănătății, cu modificările și completările ulterioare, art. 107 alin. (1) și (2)

din Legea nr. 188/1999, republicată, privind Statutul funcționarilor publici, cu

modificările și completările ulterioare, art. 18 pct. 25 și pct. 29 și art. 17

alin. (5) din Statutul C.N.A.S., aprobat prin H.G. nr. 972/2006, cu modificările

și completările ulterioare, O.U.G. nr. 97/2010 privind reglementarea unor măsuri

în sistemul de asigurări sociale de sănătate și Avizului A.N.F.P. nr. 511593

din 25 noiembrie 2010 înregistrat la C.N.A.S. cu nr. NDL/9342 din 26 noiembrie 2010.

În esență, recurentul

- reclamant a indicat, drept motive de nelegalitate a actului administrativ, neregularitatea

procedurii de întocmire a documentației care a stat la baza emiterii ordinului,

constând în faptul că structura de funcții a fost concepută și semnată de o persoană

neautorizată în acest sens și nerespectarea organigramei - cadru impuse de C.N.A.S.,

dovedite prin refuzul Consiliului de Administrație de a aproba proiectul noii organigrame,

refuzul organizației sindicale și constatările unui control efectuat de Instituția

Prefectului.

Instanța de fond a reținut

corect, pe baza unei interpretări adecvate a naturii juridice a ordinului contestat

și a probei cu înscrisuri administrate în cauză, că numărul maxim de posturi din

sistemul de asigurări sociale fusese stabilit prin art. 1 din O.U.G. nr. 97/2010,

privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate,

și urma ca posturile să fie repartizate, în condițiile legii, de președintele C.N.A.S.,

conform organigramei - cadru avizate prin Hotărârea Consiliului de Administrație

nr. 35 din 15 noiembrie 2010 și aprobate prin Ordinul Președintelui C.N.A.S.

nr. 808.

Încadrarea în numărul

de posturi la nivelul fiecărei case de asigurări de sănătate este atributul exclusiv

al președintelui - director general, așa cum prevede contractul de management aprobat

prin Ordinul Președintelui C.N.A.S. nr. 15/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind

organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al C.N.A.S.

și a posturilor de președinți - directori generali ai caselor de asigurări de sănătate,

în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanță, încheierea contractelor de

management și evaluarea activității acestora. De asemenea, președintele - director

general, numește, selectează, angajează, promovează, sancționează și concediază

personalul C.A.S., potrivit contractului de management, încheiat în baza Ordinului

Președintelui C.N.A.S. nr. 15/ 2008.

C.A.S. Bihor a transmis

proiectul de organigramă, statul de personal și nota de fundamentare privind modificările

intervenite prin adresa înregistrată cu nr. NLD 9173 din 23 noiembrie 2010, acte

care au primit avizul favorabil nr. 511593 din 25 noiembrie 2010 al Agenției Naționale

a Funcționarilor Publici, în temeiul art. 107 alin. (1) din Lege nr. 188/1999.

Documentația transmisă

de C.A.S. Bihor a fost completată cu structura de funcții, prin adresa nr. din

25 noiembrie 2010.

În ceea ce privește calitatea

persoanei care a semnat documentația, inițial, în plângerea prealabilă administrativă,

recurentul - reclamant a susținut că la data primirii organigramei - cadru de la

C.N.A.S., 9 noiembrie 2010, Președintele Director - general se afla în incapacitate

temporară de muncă, iar înlocuitorul său nu a fost numit legal, pentru ca în recurs

să arate că înlocuitorul ar fi avut drept de semnătură doar pe perioada absenței

din instituție a Președintelui - Director general, care se afla la serviciu la data

de 22 noiembrie 2011.

Sub acest aspect, instanța

de control judiciar reține că judecătorul fondului a constatat că, în ceea ce privește

persoana care a semnat nota de fundamentare și proiectul de organigramă comunicate

C.N.A.S. cu adresa C.A.S. Bihor din 29 noiembrie 2010, din probele de la dosar rezultă

că aceste acte au fost semnate de d-l V.G.L., în calitate de Președinte - Director

General al C.A.S. Bihor, care a fost prezent la serviciu în data de 22

noiembrie 2010. De asemenea, și statutul de personal anexat la nota de fundamentare,

emis la solicitarea C.N.A.S. prin adresa din 19 noiembrie 2010, a fost semnat de

Președintele - Director general al C.A.S. Bihor.

Structura funcțiilor s-a

comunicat la data de 25 noiembrie 2010, conform adresei nr. A1. din 25

noiembrie 2010, fiind semnată de dr. M.E., înlocuitor al Președintelui - Director

General al C.N.A.S. Bihor, aflat în concediu medical în perioada 23 noiembrie 2010

- 30 noiembrie 2010, conform certificatului medical seria C1. nr. CC1.

Directorul - adjunct,

Medic Șef dr. M.E., a fost desemnat înlocuitor I prin decizia nr. 267 din 30

iulie 2010, emisă de Președintele - Director General al C.A.S. Bihor, începând cu

data de 2 august 2010, pe perioada absenței din instituție a Președintelui Director

general.

În plus față de cele reținute

de prima instanță, Înalta Curte constată că recurentul - reclamant nu a indicat

în concret în ce ar consta vătămarea pe care modalitatea de semnare a documentelor

și operațiunilor administrative ar fi putut-o aduce în mod nemijlocit drepturilor

ori intereselor sale legitime, în condițiile în care întreaga procedură a primit

avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Or, în cadrul acțiunii în contencios

administrativ subiectiv, cum este aceasta de față, sancțiunea juridică a nulității

actului administrativ pretins nelegal poate fi aplicată numai dacă se face dovada

unei astfel de vătămări, în accepțiunea art. 1 alin. (1), și art. 2 alin. (1)

lit. a) teza I din Legea nr. 554/2004.

Este adevărat că în motivarea

sentinței, contrar prevederilor art. 167 alin. (2) C. proc. civ., principiului contradictorialității

și dreptului la apărare, instanța a făcut referire la un înscris depus la dosar

de C.N.A.S. odată cu concluziile scrise, după închiderea dezbaterilor, dar înlăturarea

considerentelor fondate pe conținutul acelui înscris nu atrage reformarea sentinței,

pentru că aspectele reținute au fost dovedite și prin celelalte probe administrate,

așa cum rezultă din cele arătate mai sus.

soluției adoptate în recurs

Având în vedere toate

considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte

va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de casare sau de

modificare a sentinței conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau

art. 304 - 304

1

Respinge recursul declarat

de M.V.V. împotriva sentinței nr. 206/CA din 10 octombrie 2011 a Curții de Apel

Oradea, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 octombrie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-02-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 762/2013
invocate de pârâta C.N.A.S., prima instanță a reținut că prin efectul Ordinului C.N.A.S. nr. 867 din 29 noiembrie 2010, care aprobă Organigrama C.A.S. Bihor, postul reclamantului a fost desființat/redus ca urmare a disponibilizării de perso
ÎCCJ 2012-12-13
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5349/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamanta M.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății din România anularea ca nelegal a Ordinului ministr
ÎCCJ 2012-09-28
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3817/2012
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 10 octombrie 2011, reclamantul a solicitat să
ÎCCJ 2012-10-02
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3841/2012
Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâta A.N.F.P. și a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamantului. Pentru a pronunța această hotărâre, inst
ÎCCJ 2010-02-17
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 864/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 4 iunie 2009, reclamantul L.L. a chemat în judecată Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Inspectoratul
Sursă