ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 762/2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 762/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

sentința nr. 235 din 7 noiembrie 2011, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei

procedurii prealabile invocată de pârâta Casa Națională de Asigurări de

Sănătate (C.N.A.S,) a respins excepțiile lipsei de interes și a lipsei

calității procesuale active invocate de pârâta C.N.A.S, precum și acțiunea

precizată formulată de reclamantul I.L. în contradictoriu cu pârâtele Casa

Națională de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S.) și Agenția Națională a

Funcționarilor Publici (ANFP), ca neîntemeiată, prin care a solicitat anularea

Ordinului nr. 867 din 29 noiembrie 2010, emis de Președintele C.N.A.S. și a

anexelor acestuia.

Totodată, a luat act de renunțarea

reclamantului la capetele de cerere care au format obiectul Dosarelor nr.

253/35/2011 și nr. 254/35/2011.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța a reținut, în esență, următoarele:

Cu privire la excepțiile invocate de

pârâte

Referitor la excepția lipsei

procedurii prealabile, invocată de pârâta C.N.A.S., prima instanța a avut în

vedere că anterior introducerii acțiunii (01 martie 2011), reclamantul s-a

adresat acestei pârâte, solicitând revocarea Ordinului nr. 867 din 29 noiembrie

2010, prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 fiind respectate. Cu privire la

excepțiile lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active invocate

de pârâta C.N.A.S., prima instanță a reținut că prin efectul Ordinului C.N.A.S.

nr. 867 din 29 noiembrie 2010, care aprobă Organigrama C.A.S. Bihor, postul

reclamantului a fost desființat/redus ca urmare a disponibilizării de personal/

reducere funcții de execuție, astfel că justifică un interes personal direct,

născut și actual în promovarea acțiunii în contencios administrativ și,

totodată, are calitate procesuală activă în cauză. In aceeași ordine de idei, a

apreciat că nu poate fi primită apărarea pârâtei C.N.A.S., în sensul că

acțiunea reclamantului nu ar mai avea obiect ca urmare a emiterii Ordinului

Președintelui C.N.A.S. București nr. 646 din 25 iulie 2011, pentru aprobarea

Organigramei C.A.S. Bihor, prin care a fost modificată structura organigramei

C.A.S. Bihor, aprobată prin Ordinul Președintelui C.N.A.S. nr. 867 din 29

noiembrie 2010, câtă vreme, față de reclamant, Ordinul nr. 867 din 29 noiembrie

2010 și-a produs efectele determinând desființarea postului său ca urmare a

reducerii unor funcții de execuție din cadrul C. A.S. Bihor.

Pe fondul cauzei, s-a reținut, că:

Prin Ordinul nr. 867 din 29 noiembrie

2010, emis de președintele C.N.A.S. București, a fost aprobată organigrama

C.A.S. Bihor, prevăzută în anexa care face parte integrantă din ordin. Ordinul

în litigiu a fost emis având în vedere prevederile art. 281 alin. (1) lit. f)

din Titlul VII al Legii nr. 95/2006, art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr.

188/1999, art. 18 pct. 25 și pct. 29 din Statutul C.N.A.S., aprobat prin H.G. nr.

972/2006, O.U.G. nr. 97/ 2010, Ordinul președintelui C.N.A.S. nr. 808/2010,

Avizul A.N.F.P. nr. 511593 din 25 noiembrie 2010 înregistrat la C.N.A.S. din 26

noiembrie 2010, în temeiul dispozițiilor art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

și art. 17 alin. (5) din Statutul C.N.A.S.

Reclamantul a invocat în susținerea

acțiunii în contencios administrativ, Raportul de control nr. 15858 și 998/ P

03 decembrie 2010 întocmit de Instituția Prefectului Județului Bihor, prin care

s-a propus efectuarea unui control de specialitate de către C.N.A.S. privind

aspectele specifice și a unui control de către A.N.F.P. privind aspectele

legate de funcțiile publice.

În speță, procesul de reorganizare al

C.A.S. Bihor a fost determinat de reducerea numărului de posturi de la 85 la

64, ca urmare a aprobării dispozițiilor art. l din O.U.G. nr. 97/2010. Cele 21

de posturi reduse, din care 11 vacante și 10 ocupate, au făcut obiectul

modificării raportului de serviciu și disponibilizării efective a personalului

potrivit art. 2 alin. (2) din același act normativ, coroborate cu prevederile

Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici.

Structura de funcții a C.A.S. Bihor

pentru anul 2010 a fost avizată de A.N.F.P., iar structura organizatorică

respectă prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, potrivit

cărora, numărul total al funcțiilor publice de conducere este de maxim 12% din

numărul total al funcțiilor publice, precum și prevederile art. XVI din Legea nr.

161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea

demnităților publice, a funcțiilor publice și a mediului de afaceri, prevenirea

și sancționarea corupției.

Prima instanță a apreciat că, din

punct de vedere procedural, au fost parcurse toate etapele referitoare la procesul

de reorganizare/ restructurare/ disponibilizare, elaborarea proiectului

organigramei proprii, a Regulamentului de organizare și funcționare și

elaborarea documentației necesare pentru avizarea noii structuri de personal de

către A.N.F.P. la termenul solicitat pentru care s-au stabilit aprobările/

avizele necesare, după caz.

Referitor la numirea doamnei M.E. și

față de susținerile reclamantului în sensul că are funcție de execuție și prin

urmare nu poate înlocui, nici măcar temporar, un director C.A.S. angajat cu

contract de management, instanța a reținut că aceasta nu a avut funcție de

execuție, ci a îndeplinit funcția de medic șef la C.A.S. Bihor, cu avizul

A.N.F.P., fiind delegată din această calitate să semneze în locul Președintelui

- Director General al C.A.S. Bihor, în cazul absentei acestuia și nu din

funcția de executant.

Numirea acesteia ca înlocuitor al

Președintelui - Director General al C.A.S. Bihor s-a făcut prin Decizia

Președintelui - Director General al C.A.S. Bihor nr. 267/2010 în temeiul

prevederilor art. 33 alin. 7 din H.G. nr. 972/2006 privind aprobarea statutului

C.N.A.S., pe perioada în care președintele director general, de drept, se află

în imposibilitatea exercitării funcției.

În ceea ce privește persoana care a

semnat nota de fundamentare și proiectul de organigramă comunicate C.N.A.S. cu

adresa C.A.S. Bihor din 22 noiembrie 2010, din probele de la dosar rezultă că

aceste acte au fost semnate de V.G.L., în calitate de Președinte - Director

General al C.A.S. Bihor, care a fost prezent la serviciu în data de 22 noiembrie

2010, iar statutul de personal anexat la nota de fundamentare, emis la

solicitarea C.N.A.S. prin adresa din 19 noiembrie 2010, a fost semnat de

Președintele Director General al C.A.S. Bihor.

Structura funcțiilor s-a comunicat la

data de 25 noiembrie 2010, conform adresei din 25 noiembrie 2010, fiind semnată

de dr. M.E., înlocuitor al Președintelui Director General al C.A.S. Bihor,

aflat în concediu medical în perioada 23 noiembrie 2010 - 30 noiembrie 2010,

conform certificatului medical x.

Împotriva acestei sentințe a declarat

recurs reclamantul I.L.

Cererea de recurs a fost întemeiată în

drept pe dispozițiile art. 304 pct. 6, 8 și 9 C. proc. civ., iar în motivarea

ei s-a arătat, în esență, că prima instanță a omis a soluționa capetele de

cerere din Dosarul conex nr. 206/35/2011 printre care și acela referitor la

obligația pârâtelor la plata de daune morale în sumă de 400.000 lei și a pronunțat

o hotărâre cu aplicarea greșită a legii. Sub acest ultim aspect, fără a acorda

suficientă atenție temeiurilor legale invocate de reclamant; instanța a ajuns

la falsa concluzie că „din punct de vedere procedural au fost parcurse toate

etapele referitoare la procesul de reorganizare, restructurare,

disponibilizare, elaborarea proiectului organigramei proprii a Regulamentului

de organizare și funcționare și elaborarea documentației necesare pentru

avizarea noii structuri de personal de către ANFP la termenul solicitat pentru

care s-au stabilit aprobările, avizele necesare după caz".

Această concluzie este în opinia

recurentului contrară criteriilor de reorganizare impuse de CNAS București

(anexele 7 și 8 din precizarea de acțiune), Legii nr. 329/20069 (art. 6 alin.

(6) pct. b), Legii nr. 188/1999 republicată (art. 100 alin. (2)).

În mod greșit s-a reținut de către

instanță că „structura funcțiilor s-a comunicat la data de 25 noiembrie 2010

conform adresei din 25 noiembrie 2010 fiind semnată de dr. Moldoveanu Elena,

înlocuitor al Președintelui Director General al CAS Bihor aflat în concediu

medical", în realitate structura funcțiilor fiind comunicată la data 22

noiembrie 2010.

Prin refuzul de anulare a unor acte

nelegale cu motivarea că „încadrarea numărului de posturi la nivelul fiecărei

case este atributul exclusiv al Președintelui - Director General" instanța

atribuie acestuia puteri discreționare, ignorând că abuzurile au fost

concretizate prin Proiectul de organizare/structura de funcții CAS Bihor -

Oradea - noiembrie 2010 (aprobate/avizate prin Ordinul Președintelui CNAS

București nr. 867 din 29 noiembrie 2010 și aviz ANFP București).

Pârâta CNAS București, organ ierarhic

superior, nu a probat cu documente scrise că V.G.L. are un ordin scris de

rechemare din concediu și de reluare a raportului de serviciu conform

Contractului de management de la șeful său ierarhic superior; mai mult pe

certificatul de concediu medical al lui V.G.L. se regăsesc corecturi grosolane.

În mod nelegal la elaborarea

Proiectului de organigramă al CAS Bihor - Oradea a participat dr. M.E.,

personal de execuție, respectiv auditor, care a fost numită periodic cu

delegație fără examen susținut și promovat.

A mai arătat recurentul că Proiectul

Organigramei CAS Bihor pe anul 2010 este nelegal deoarece nu respectă

structurile din Organigrama cadru obligatorie transmisă de CNAS București din 19

noiembrie 2010.

Prin întâmpinare Casa Națională de

Asigurări de Sănătate (CNAS) a reiterat apărările prezentate în fața primei

instanțe, răspunzând criticilor recurentului, iar în privința cererilor

apreciate ca nesoluționate instanța a luat act că reclamantul a renunțat la

capetele de cerere ce au făcut obiectul Dosarelor nr. 253/35/2011, nr. 254/35/2011

și nr. 206/35/2011, conexate la dosarul de față, cu precizarea că

recurentul-reclamant nu a făcut dovada că a suferit un prejudiciu de ordin

moral, cert și care să nu fi fost reparat încă.

Apărările ANFP cuprinse în întâmpinarea

depusă în recurs s-au axat pe inadmisibilitatea cererii de anulare a avizului din

25 noiembrie 2010, emis de această agenție, care este un act premergător și al

cărui scop este de verificare a respectării legislației privind stabilirea

funcțiilor publice, aviz cu care a fost emis, așa cum însuși recurentul arată,

în conformitate cu prevederile legale în vigoare la acea dată; referitor la

daunele morale cerute de recurentul-reclamant s-a subliniat că acesta nu a

făcut dovada că a fost prejudiciat de ANFP. Pe fondul cauzei s-a apreciat că se

impune menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.

Examinând cauza din perspectiva

obiectului ei, al normelor legale incidente, Înalta Curte reține că recursul

estre nefondat și îl va respinge ca atare, pentru cele ce vor fi punctate în

continuare:

Afirmația recurentului că instanța a

omis să se pronunțe pe cererile ce au făcut obiectul Dosarului nr. 206/35/CA/2011

aflat pe rolul aceleiași instanțe care a pronunțat sentința aflată în control

judiciar nu se susține deoarece din actele dosarului rezultă că obiectul

principal al ambelor acțiuni l-a constituit anularea Ordinului nr. 867 din 29

noiembrie 2010 al Președintelui CNAS București, motiv pentru care s-a făcut

aplicarea art. 164 C. proc. civ. și s-a dispus prin încheierea de ședință din 6

iunie 2011 conexarea Dosarului nr. 206/35/2011 la dosarul de față.

Analizând acțiunea pronunțată și

precizată de reclamantul I.L. instanța de fond a concluzionat, argumentând în

fapt și în drept, că nu sunt incidente dispozițiile art. 18 din Legea nr. 554/2004

pentru anularea Ordinului amintit mai înainte. Pe cale de consecință, implicit,

cererea de daune morale nu a fost primită, neexistând dovada vreunei vătămări

aduse reclamantului prin emiterea actului administrativ atacat în sensul art. 1

alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Așa cum s-a argumentat detaliat în

considerentele sentinței recurate, verificarea legalității Ordinului nr. 867

din 29 noiembrie 2010 emis de Președintele CNAS prin care a fost aprobată

organigrama CAS Bihor, prevăzută în anexa care face parte din ordin, s-a făcut

prin raportare la temeiurile legale indicate în preambulul acestui act

administrativ, concluzionându-se în mod corect că sub aspect procedural au fost

parcurse toate etapele referitoare la procesul de

reorganizare/restructurare/disponibilizare, elaborare a proiectului

organigramei proprii a Regulamentului de organizare și funcționare și

eliberarea documentelor necesare pentru avizarea noii structuri de personal de

către ANFP, la termenul solicitat, pentru care s-au obținut apărările/avizele

necesare, după caz.

Realizarea acestor documente s-a făcut

în baza competențelor și responsabilităților ce revin președintelui-director

general, în calitate de manager al sistemului de asigurări de sănătate la nivel

local, prevăzut la art. 288 din Legea nr. 95/2006 modificată și completată și

de Legea nr. 188/1999 republicată, modificată și completată.

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 97/2010

privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de

sănătate/numărul maxim de posturi din sistemul de asigurări sociale de sănătate

s-a stabilit la 3281, dintre acestea 241 de posturi (inclusiv președintele)

pentru CNAS și celelalte 3040 de posturi pentru casele de asigurări de sănătate

(CAS) repartizate în condițiile legii de președintele CNAS.

Pentru punerea în aplicare a acestei

ordonanțe de urgență a fost elaborată organigrama cadru a caselor de asigurări

de sănătate, iar prin ordin al Președintelui CNAS s-a aprobat numărul de 3040

de posturi pentru casele de asigurări de sănătate.

Organigrama cadru a caselor de

asigurări de sănătate, avizată prin Hotărârea nr. 35 din 15 noiembrie 2010 prin

Hotărârea Consiliului de Administrație al CNAS, a fost aprobată prin Ordinul

președintelui CNAS nr. 808/2010. Pe baza acestui ordin, CAS Bihor a transmis

spre aprobare organigrama proprie.

Astfel, CNAS a emis Ordinul nr. 807

din 29 noiembrie 2010, pentru aprobarea Organigramei CAS Bihor, în temeiul

dispozițiilor art. 281alin. (1) lit. f) și art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

(Titlul VII) modificată și completată, art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 188/1999

republicată și completată, art. 18 pct. 25 și pct. 29 și art. 17 alin. (5) din

Statutul CNAS (aprobat prin H.G. nr. 972/2006 modificată și completată), O.U.G.

nr. 97/2010 privind reglementarea unor măsuri în sistem de asigurări sociale de

sănătate, Avizul ANFP nr. 511593 din 25 noiembrie 2010 (înregistrat la CNAS din

26 noiembrie 2010.

Observațiile recurentului privitoare

la elaborarea proiectului de organigramă al CAS Bihor cu încălcarea legii, prin

participarea dr. M.E. ca înlocuitor al președintelui-director general, precum

și prin nerespectarea organigramei cadru obligatorii transmise de CNAS, își

găsesc răspunsul, argumentat, chiar în cuprinsul considerentelor sentinței

atacate.

În privința dr. Moldoveanu Elena,

aceasta nu a ocupat o funcție de execuție, ci funcția de medic șef la CAS

Bihor, și cu avizul Agenția Națională a Funcționarilor Publici a fost delegată

din această calitate să semneze în locul președintelui - director general al

CAS Bihor, în cazul absenței acestuia. Numirea ca înlocuitor al președintelui -

director general s-a făcut prin Decizia Președintelui - director general al CAS

Bihor nr. 267/2010 în baza art. 33 alin. (7) din H.G. nr. 9726/2006, pe

perioada în care președintele de drept se află în imposibilitatea exercitării

funcției.

Nota de fundamentare și proiectul de

organigramă comunicate CNAS la 22 noiembrie 2010 au fost semnate, conform

actelor de la dosar și contrar susținerilor recurentului, de președintele -

directorul general V.G.L. Structura funcțiilor, comunicată cu adresa nr. 5813

din 25 noiembrie 2010, a fost semnată de dr. M.E., în calitate de înlocuitor al

președintelui-director general aflat în concediu medical (certificat medical)

în perioada 23 noiembrie - 30 noiembrie 2010.

Aprecierile recurentului asupra

neregulilor presupus existente pe certificatul medical al

președintelui-director general V.G.L., nu au fost demonstrate și exced cadrului

procesual de față.

Înalta Curte constată, în contextul

arătat, că nu există motive pentru casarea/modificarea sentinței recurate și

având în vedere și dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20

alin. (1) din Legea nr. 55/2004, modificată și completată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de I.L.

împotriva sentinței nr. 235 din 7 noiembrie 2011 a Curții de Apel Oradea, secția

a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi

14 februarie 2013.