ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 762/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 762/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin
sentința nr. 235 din 7 noiembrie 2011, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a
civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei
procedurii prealabile invocată de pârâta Casa Națională de Asigurări de
Sănătate (C.N.A.S,) a respins excepțiile lipsei de interes și a lipsei
calității procesuale active invocate de pârâta C.N.A.S, precum și acțiunea
precizată formulată de reclamantul I.L. în contradictoriu cu pârâtele Casa
Națională de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S.) și Agenția Națională a
Funcționarilor Publici (ANFP), ca neîntemeiată, prin care a solicitat anularea
Ordinului nr. 867 din 29 noiembrie 2010, emis de Președintele C.N.A.S. și a
anexelor acestuia.
Totodată, a luat act de renunțarea
reclamantului la capetele de cerere care au format obiectul Dosarelor nr.
253/35/2011 și nr. 254/35/2011.
Pentru a pronunța această soluție,
instanța a reținut, în esență, următoarele:
Cu privire la excepțiile invocate de
pârâte
Referitor la excepția lipsei
procedurii prealabile, invocată de pârâta C.N.A.S., prima instanța a avut în
vedere că anterior introducerii acțiunii (01 martie 2011), reclamantul s-a
adresat acestei pârâte, solicitând revocarea Ordinului nr. 867 din 29 noiembrie
2010, prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 fiind respectate. Cu privire la
excepțiile lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active invocate
de pârâta C.N.A.S., prima instanță a reținut că prin efectul Ordinului C.N.A.S.
nr. 867 din 29 noiembrie 2010, care aprobă Organigrama C.A.S. Bihor, postul
reclamantului a fost desființat/redus ca urmare a disponibilizării de personal/
reducere funcții de execuție, astfel că justifică un interes personal direct,
născut și actual în promovarea acțiunii în contencios administrativ și,
totodată, are calitate procesuală activă în cauză. In aceeași ordine de idei, a
apreciat că nu poate fi primită apărarea pârâtei C.N.A.S., în sensul că
acțiunea reclamantului nu ar mai avea obiect ca urmare a emiterii Ordinului
Președintelui C.N.A.S. București nr. 646 din 25 iulie 2011, pentru aprobarea
Organigramei C.A.S. Bihor, prin care a fost modificată structura organigramei
C.A.S. Bihor, aprobată prin Ordinul Președintelui C.N.A.S. nr. 867 din 29
noiembrie 2010, câtă vreme, față de reclamant, Ordinul nr. 867 din 29 noiembrie
2010 și-a produs efectele determinând desființarea postului său ca urmare a
reducerii unor funcții de execuție din cadrul C. A.S. Bihor.
Pe fondul cauzei, s-a reținut, că:
Prin Ordinul nr. 867 din 29 noiembrie
2010, emis de președintele C.N.A.S. București, a fost aprobată organigrama
C.A.S. Bihor, prevăzută în anexa care face parte integrantă din ordin. Ordinul
în litigiu a fost emis având în vedere prevederile art. 281 alin. (1) lit. f)
din Titlul VII al Legii nr. 95/2006, art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr.
188/1999, art. 18 pct. 25 și pct. 29 din Statutul C.N.A.S., aprobat prin H.G. nr.
972/2006, O.U.G. nr. 97/ 2010, Ordinul președintelui C.N.A.S. nr. 808/2010,
Avizul A.N.F.P. nr. 511593 din 25 noiembrie 2010 înregistrat la C.N.A.S. din 26
noiembrie 2010, în temeiul dispozițiilor art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006
și art. 17 alin. (5) din Statutul C.N.A.S.
Reclamantul a invocat în susținerea
acțiunii în contencios administrativ, Raportul de control nr. 15858 și 998/ P
03 decembrie 2010 întocmit de Instituția Prefectului Județului Bihor, prin care
s-a propus efectuarea unui control de specialitate de către C.N.A.S. privind
aspectele specifice și a unui control de către A.N.F.P. privind aspectele
legate de funcțiile publice.
În speță, procesul de reorganizare al
C.A.S. Bihor a fost determinat de reducerea numărului de posturi de la 85 la
64, ca urmare a aprobării dispozițiilor art. l din O.U.G. nr. 97/2010. Cele 21
de posturi reduse, din care 11 vacante și 10 ocupate, au făcut obiectul
modificării raportului de serviciu și disponibilizării efective a personalului
potrivit art. 2 alin. (2) din același act normativ, coroborate cu prevederile
Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici.
Structura de funcții a C.A.S. Bihor
pentru anul 2010 a fost avizată de A.N.F.P., iar structura organizatorică
respectă prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, potrivit
cărora, numărul total al funcțiilor publice de conducere este de maxim 12% din
numărul total al funcțiilor publice, precum și prevederile art. XVI din Legea nr.
161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea
demnităților publice, a funcțiilor publice și a mediului de afaceri, prevenirea
și sancționarea corupției.
Prima instanță a apreciat că, din
punct de vedere procedural, au fost parcurse toate etapele referitoare la procesul
de reorganizare/ restructurare/ disponibilizare, elaborarea proiectului
organigramei proprii, a Regulamentului de organizare și funcționare și
elaborarea documentației necesare pentru avizarea noii structuri de personal de
către A.N.F.P. la termenul solicitat pentru care s-au stabilit aprobările/
avizele necesare, după caz.
Referitor la numirea doamnei M.E. și
față de susținerile reclamantului în sensul că are funcție de execuție și prin
urmare nu poate înlocui, nici măcar temporar, un director C.A.S. angajat cu
contract de management, instanța a reținut că aceasta nu a avut funcție de
execuție, ci a îndeplinit funcția de medic șef la C.A.S. Bihor, cu avizul
A.N.F.P., fiind delegată din această calitate să semneze în locul Președintelui
- Director General al C.A.S. Bihor, în cazul absentei acestuia și nu din
funcția de executant.
Numirea acesteia ca înlocuitor al
Președintelui - Director General al C.A.S. Bihor s-a făcut prin Decizia
Președintelui - Director General al C.A.S. Bihor nr. 267/2010 în temeiul
prevederilor art. 33 alin. 7 din H.G. nr. 972/2006 privind aprobarea statutului
C.N.A.S., pe perioada în care președintele director general, de drept, se află
în imposibilitatea exercitării funcției.
În ceea ce privește persoana care a
semnat nota de fundamentare și proiectul de organigramă comunicate C.N.A.S. cu
adresa C.A.S. Bihor din 22 noiembrie 2010, din probele de la dosar rezultă că
aceste acte au fost semnate de V.G.L., în calitate de Președinte - Director
General al C.A.S. Bihor, care a fost prezent la serviciu în data de 22 noiembrie
2010, iar statutul de personal anexat la nota de fundamentare, emis la
solicitarea C.N.A.S. prin adresa din 19 noiembrie 2010, a fost semnat de
Președintele Director General al C.A.S. Bihor.
Structura funcțiilor s-a comunicat la
data de 25 noiembrie 2010, conform adresei din 25 noiembrie 2010, fiind semnată
de dr. M.E., înlocuitor al Președintelui Director General al C.A.S. Bihor,
aflat în concediu medical în perioada 23 noiembrie 2010 - 30 noiembrie 2010,
conform certificatului medical x.
Împotriva acestei sentințe a declarat
recurs reclamantul I.L.
Cererea de recurs a fost întemeiată în
drept pe dispozițiile art. 304 pct. 6, 8 și 9 C. proc. civ., iar în motivarea
ei s-a arătat, în esență, că prima instanță a omis a soluționa capetele de
cerere din Dosarul conex nr. 206/35/2011 printre care și acela referitor la
obligația pârâtelor la plata de daune morale în sumă de 400.000 lei și a pronunțat
o hotărâre cu aplicarea greșită a legii. Sub acest ultim aspect, fără a acorda
suficientă atenție temeiurilor legale invocate de reclamant; instanța a ajuns
la falsa concluzie că „din punct de vedere procedural au fost parcurse toate
etapele referitoare la procesul de reorganizare, restructurare,
disponibilizare, elaborarea proiectului organigramei proprii a Regulamentului
de organizare și funcționare și elaborarea documentației necesare pentru
avizarea noii structuri de personal de către ANFP la termenul solicitat pentru
care s-au stabilit aprobările, avizele necesare după caz".
Această concluzie este în opinia
recurentului contrară criteriilor de reorganizare impuse de CNAS București
(anexele 7 și 8 din precizarea de acțiune), Legii nr. 329/20069 (art. 6 alin.
(6) pct. b), Legii nr. 188/1999 republicată (art. 100 alin. (2)).
În mod greșit s-a reținut de către
instanță că „structura funcțiilor s-a comunicat la data de 25 noiembrie 2010
conform adresei din 25 noiembrie 2010 fiind semnată de dr. Moldoveanu Elena,
înlocuitor al Președintelui Director General al CAS Bihor aflat în concediu
medical", în realitate structura funcțiilor fiind comunicată la data 22
noiembrie 2010.
Prin refuzul de anulare a unor acte
nelegale cu motivarea că „încadrarea numărului de posturi la nivelul fiecărei
case este atributul exclusiv al Președintelui - Director General" instanța
atribuie acestuia puteri discreționare, ignorând că abuzurile au fost
concretizate prin Proiectul de organizare/structura de funcții CAS Bihor -
Oradea - noiembrie 2010 (aprobate/avizate prin Ordinul Președintelui CNAS
București nr. 867 din 29 noiembrie 2010 și aviz ANFP București).
Pârâta CNAS București, organ ierarhic
superior, nu a probat cu documente scrise că V.G.L. are un ordin scris de
rechemare din concediu și de reluare a raportului de serviciu conform
Contractului de management de la șeful său ierarhic superior; mai mult pe
certificatul de concediu medical al lui V.G.L. se regăsesc corecturi grosolane.
În mod nelegal la elaborarea
Proiectului de organigramă al CAS Bihor - Oradea a participat dr. M.E.,
personal de execuție, respectiv auditor, care a fost numită periodic cu
delegație fără examen susținut și promovat.
A mai arătat recurentul că Proiectul
Organigramei CAS Bihor pe anul 2010 este nelegal deoarece nu respectă
structurile din Organigrama cadru obligatorie transmisă de CNAS București din 19
noiembrie 2010.
Prin întâmpinare Casa Națională de
Asigurări de Sănătate (CNAS) a reiterat apărările prezentate în fața primei
instanțe, răspunzând criticilor recurentului, iar în privința cererilor
apreciate ca nesoluționate instanța a luat act că reclamantul a renunțat la
capetele de cerere ce au făcut obiectul Dosarelor nr. 253/35/2011, nr. 254/35/2011
și nr. 206/35/2011, conexate la dosarul de față, cu precizarea că
recurentul-reclamant nu a făcut dovada că a suferit un prejudiciu de ordin
moral, cert și care să nu fi fost reparat încă.
Apărările ANFP cuprinse în întâmpinarea
depusă în recurs s-au axat pe inadmisibilitatea cererii de anulare a avizului din
25 noiembrie 2010, emis de această agenție, care este un act premergător și al
cărui scop este de verificare a respectării legislației privind stabilirea
funcțiilor publice, aviz cu care a fost emis, așa cum însuși recurentul arată,
în conformitate cu prevederile legale în vigoare la acea dată; referitor la
daunele morale cerute de recurentul-reclamant s-a subliniat că acesta nu a
făcut dovada că a fost prejudiciat de ANFP. Pe fondul cauzei s-a apreciat că se
impune menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.
Examinând cauza din perspectiva
obiectului ei, al normelor legale incidente, Înalta Curte reține că recursul
estre nefondat și îl va respinge ca atare, pentru cele ce vor fi punctate în
continuare:
Afirmația recurentului că instanța a
omis să se pronunțe pe cererile ce au făcut obiectul Dosarului nr. 206/35/CA/2011
aflat pe rolul aceleiași instanțe care a pronunțat sentința aflată în control
judiciar nu se susține deoarece din actele dosarului rezultă că obiectul
principal al ambelor acțiuni l-a constituit anularea Ordinului nr. 867 din 29
noiembrie 2010 al Președintelui CNAS București, motiv pentru care s-a făcut
aplicarea art. 164 C. proc. civ. și s-a dispus prin încheierea de ședință din 6
iunie 2011 conexarea Dosarului nr. 206/35/2011 la dosarul de față.
Analizând acțiunea pronunțată și
precizată de reclamantul I.L. instanța de fond a concluzionat, argumentând în
fapt și în drept, că nu sunt incidente dispozițiile art. 18 din Legea nr. 554/2004
pentru anularea Ordinului amintit mai înainte. Pe cale de consecință, implicit,
cererea de daune morale nu a fost primită, neexistând dovada vreunei vătămări
aduse reclamantului prin emiterea actului administrativ atacat în sensul art. 1
alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Așa cum s-a argumentat detaliat în
considerentele sentinței recurate, verificarea legalității Ordinului nr. 867
din 29 noiembrie 2010 emis de Președintele CNAS prin care a fost aprobată
organigrama CAS Bihor, prevăzută în anexa care face parte din ordin, s-a făcut
prin raportare la temeiurile legale indicate în preambulul acestui act
administrativ, concluzionându-se în mod corect că sub aspect procedural au fost
parcurse toate etapele referitoare la procesul de
reorganizare/restructurare/disponibilizare, elaborare a proiectului
organigramei proprii a Regulamentului de organizare și funcționare și
eliberarea documentelor necesare pentru avizarea noii structuri de personal de
către ANFP, la termenul solicitat, pentru care s-au obținut apărările/avizele
necesare, după caz.
Realizarea acestor documente s-a făcut
în baza competențelor și responsabilităților ce revin președintelui-director
general, în calitate de manager al sistemului de asigurări de sănătate la nivel
local, prevăzut la art. 288 din Legea nr. 95/2006 modificată și completată și
de Legea nr. 188/1999 republicată, modificată și completată.
Prin art. 1 din O.U.G. nr. 97/2010
privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de
sănătate/numărul maxim de posturi din sistemul de asigurări sociale de sănătate
s-a stabilit la 3281, dintre acestea 241 de posturi (inclusiv președintele)
pentru CNAS și celelalte 3040 de posturi pentru casele de asigurări de sănătate
(CAS) repartizate în condițiile legii de președintele CNAS.
Pentru punerea în aplicare a acestei
ordonanțe de urgență a fost elaborată organigrama cadru a caselor de asigurări
de sănătate, iar prin ordin al Președintelui CNAS s-a aprobat numărul de 3040
de posturi pentru casele de asigurări de sănătate.
Organigrama cadru a caselor de
asigurări de sănătate, avizată prin Hotărârea nr. 35 din 15 noiembrie 2010 prin
Hotărârea Consiliului de Administrație al CNAS, a fost aprobată prin Ordinul
președintelui CNAS nr. 808/2010. Pe baza acestui ordin, CAS Bihor a transmis
spre aprobare organigrama proprie.
Astfel, CNAS a emis Ordinul nr. 807
din 29 noiembrie 2010, pentru aprobarea Organigramei CAS Bihor, în temeiul
dispozițiilor art. 281alin. (1) lit. f) și art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006
(Titlul VII) modificată și completată, art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 188/1999
republicată și completată, art. 18 pct. 25 și pct. 29 și art. 17 alin. (5) din
Statutul CNAS (aprobat prin H.G. nr. 972/2006 modificată și completată), O.U.G.
nr. 97/2010 privind reglementarea unor măsuri în sistem de asigurări sociale de
sănătate, Avizul ANFP nr. 511593 din 25 noiembrie 2010 (înregistrat la CNAS din
26 noiembrie 2010.
Observațiile recurentului privitoare
la elaborarea proiectului de organigramă al CAS Bihor cu încălcarea legii, prin
participarea dr. M.E. ca înlocuitor al președintelui-director general, precum
și prin nerespectarea organigramei cadru obligatorii transmise de CNAS, își
găsesc răspunsul, argumentat, chiar în cuprinsul considerentelor sentinței
atacate.
În privința dr. Moldoveanu Elena,
aceasta nu a ocupat o funcție de execuție, ci funcția de medic șef la CAS
Bihor, și cu avizul Agenția Națională a Funcționarilor Publici a fost delegată
din această calitate să semneze în locul președintelui - director general al
CAS Bihor, în cazul absenței acestuia. Numirea ca înlocuitor al președintelui -
director general s-a făcut prin Decizia Președintelui - director general al CAS
Bihor nr. 267/2010 în baza art. 33 alin. (7) din H.G. nr. 9726/2006, pe
perioada în care președintele de drept se află în imposibilitatea exercitării
funcției.
Nota de fundamentare și proiectul de
organigramă comunicate CNAS la 22 noiembrie 2010 au fost semnate, conform
actelor de la dosar și contrar susținerilor recurentului, de președintele -
directorul general V.G.L. Structura funcțiilor, comunicată cu adresa nr. 5813
din 25 noiembrie 2010, a fost semnată de dr. M.E., în calitate de înlocuitor al
președintelui-director general aflat în concediu medical (certificat medical)
în perioada 23 noiembrie - 30 noiembrie 2010.
Aprecierile recurentului asupra
neregulilor presupus existente pe certificatul medical al
președintelui-director general V.G.L., nu au fost demonstrate și exced cadrului
procesual de față.
Înalta Curte constată, în contextul
arătat, că nu există motive pentru casarea/modificarea sentinței recurate și
având în vedere și dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20
alin. (1) din Legea nr. 55/2004, modificată și completată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de I.L.
împotriva sentinței nr. 235 din 7 noiembrie 2011 a Curții de Apel Oradea, secția
a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi
14 februarie 2013.