ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 762/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 235 din 7 noiembrie 2011, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S,) a respins excepțiile lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active invocate de pârâta C.N.A.S, precum și acțiunea precizată formulată de reclamantul I.L. în contradictoriu cu pârâtele Casa Națională de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S.) și Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), ca neîntemeiată, prin care a solicitat anularea Ordinului nr. 867 din 29 noiembrie 2010, emis de Președintele C.N.A.S.

și a anexelor acestuia. Totodată, a luat act de renunțarea reclamantului la capetele de cerere care au format obiectul Dosarelor nr. 253/35/2011 și nr. 254/35/2011. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în esență, următoarele: Cu privire la excepțiile invocate de pârâte Referitor la excepția lipsei procedurii prealabile, invocată de pârâta C.N.A.S., prima instanța a avut în vedere că anterior introducerii acțiunii (01 martie 2011), reclamantul s-a adresat acestei pârâte, solicitând revocarea Ordinului nr. 867 din 29 noiembrie 2010, prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 fiind respectate. Cu privire la excepțiile lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active invocate de pârâta C.N.A.S., prima instanță a reținut că prin efectul Ordinului C.N.A.S.

nr. 867 din 29 noiembrie 2010, care aprobă Organigrama C.A.S. Bihor, postul reclamantului a fost desființat/redus ca urmare a disponibilizării de personal/ reducere funcții de execuție, astfel că justifică un interes personal direct, născut și actual în promovarea acțiunii în contencios administrativ și, totodată, are calitate procesuală activă în cauză. In aceeași ordine de idei, a apreciat că nu poate fi primită apărarea pârâtei C.N.A.S., în sensul că acțiunea reclamantului nu ar mai avea obiect ca urmare a emiterii Ordinului Președintelui C.N.A.S. București nr. 646 din 25 iulie 2011, pentru aprobarea Organigramei C.A.S. Bihor, prin care a fost modificată structura organigramei C.A.S. Bihor, aprobată prin Ordinul Președintelui C.N.A.S.

nr. 867 din 29 noiembrie 2010, câtă vreme, față de reclamant, Ordinul nr. 867 din 29 noiembrie 2010 și-a produs efectele determinând desființarea postului său ca urmare a reducerii unor funcții de execuție din cadrul C. A.S. Bihor. Pe fondul cauzei, s-a reținut, că: Prin Ordinul nr. 867 din 29 noiembrie 2010, emis de președintele C.N.A.S. București, a fost aprobată organigrama C.A.S. Bihor, prevăzută în anexa care face parte integrantă din ordin. Ordinul în litigiu a fost emis având în vedere prevederile art. 281 alin. (1) lit. f) din Titlul VII al Legii nr. 95/2006, art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 188/1999, art. 18 pct. 25 și pct. 29 din Statutul C.N.A.S., aprobat prin H.G. nr. 972/2006, O.U.G.

nr. 97/ 2010, Ordinul președintelui C.N.A.S. nr. 808/2010, Avizul A.N.F.P. nr. 511593 din 25 noiembrie 2010 înregistrat la C.N.A.S. din 26 noiembrie 2010, în temeiul dispozițiilor art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 și art. 17 alin. (5) din Statutul C.N.A.S. Reclamantul a invocat în susținerea acțiunii în contencios administrativ, Raportul de control nr. 15858 și 998/ P 03 decembrie 2010 întocmit de Instituția Prefectului Județului Bihor, prin care s-a propus efectuarea unui control de specialitate de către C.N.A.S. privind aspectele specifice și a unui control de către A.N.F.P. privind aspectele legate de funcțiile publice. În speță, procesul de reorganizare al C.A.S. Bihor a fost determinat de reducerea numărului de posturi de la 85 la 64, ca urmare a aprobării dispozițiilor art. l din O.U.G.

nr. 97/2010. Cele 21 de posturi reduse, din care 11 vacante și 10 ocupate, au făcut obiectul modificării raportului de serviciu și disponibilizării efective a personalului potrivit art. 2 alin. (2) din același act normativ, coroborate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici. Structura de funcții a C.A.S. Bihor pentru anul 2010 a fost avizată de A.N.F.P., iar structura organizatorică respectă prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, potrivit cărora, numărul total al funcțiilor publice de conducere este de maxim 12% din numărul total al funcțiilor publice, precum și prevederile art. XVI din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și a mediului de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Prima instanță a apreciat că, din punct de vedere procedural, au fost parcurse toate etapele referitoare la procesul de reorganizare/ restructurare/ disponibilizare, elaborarea proiectului organigramei proprii, a Regulamentului de organizare și funcționare și elaborarea documentației necesare pentru avizarea noii structuri de personal de către A.N.F.P. la termenul solicitat pentru care s-au stabilit aprobările/ avizele necesare, după caz. Referitor la numirea doamnei M.E. și față de susținerile reclamantului în sensul că are funcție de execuție și prin urmare nu poate înlocui, nici măcar temporar, un director C.A.S. angajat cu contract de management, instanța a reținut că aceasta nu a avut funcție de execuție, ci a îndeplinit funcția de medic șef la C.A.S.

Bihor, cu avizul A.N.F.P., fiind delegată din această calitate să semneze în locul Președintelui - Director General al C.A.S. Bihor, în cazul absentei acestuia și nu din funcția de executant. Numirea acesteia ca înlocuitor al Președintelui - Director General al C.A.S. Bihor s-a făcut prin Decizia Președintelui - Director General al C.A.S. Bihor nr. 267/2010 în temeiul prevederilor art. 33 alin. 7 din H.G. nr. 972/2006 privind aprobarea statutului C.N.A.S., pe perioada în care președintele director general, de drept, se află în imposibilitatea exercitării funcției. În ceea ce privește persoana care a semnat nota de fundamentare și proiectul de organigramă comunicate C.N.A.S. cu adresa C.A.S. Bihor din 22 noiembrie 2010, din probele de la dosar rezultă că aceste acte au fost semnate de V.G.L., în calitate de Președinte - Director General al C.A.S.

Bihor, care a fost prezent la serviciu în data de 22 noiembrie 2010, iar statutul de personal anexat la nota de fundamentare, emis la solicitarea C.N.A.S. prin adresa din 19 noiembrie 2010, a fost semnat de Președintele Director General al C.A.S. Bihor. Structura funcțiilor s-a comunicat la data de 25 noiembrie 2010, conform adresei din 25 noiembrie 2010, fiind semnată de dr. M.E., înlocuitor al Președintelui Director General al C.A.S. Bihor, aflat în concediu medical în perioada 23 noiembrie 2010 - 30 noiembrie 2010, conform certificatului medical x. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul I.L. Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 6, 8 și 9 C. proc.

civ., iar în motivarea ei s-a arătat, în esență, că prima instanță a omis a soluționa capetele de cerere din Dosarul conex nr. 206/35/2011 printre care și acela referitor la obligația pârâtelor la plata de daune morale în sumă de 400.000 lei și a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii.

Sub acest ultim aspect, fără a acorda suficientă atenție temeiurilor legale invocate de reclamant; instanța a ajuns la falsa concluzie că „din punct de vedere procedural au fost parcurse toate etapele referitoare la procesul de reorganizare, restructurare, disponibilizare, elaborarea proiectului organigramei proprii a Regulamentului de organizare și funcționare și elaborarea documentației necesare pentru avizarea noii structuri de personal de către ANFP la termenul solicitat pentru care s-au stabilit aprobările, avizele necesare după caz". Această concluzie este în opinia recurentului contrară criteriilor de reorganizare impuse de CNAS București (anexele 7 și 8 din precizarea de acțiune), Legii nr. 329/20069 (art. 6 alin. (6) pct. b), Legii nr. 188/1999 republicată (art. 100 alin. (2)). În mod greșit s-a reținut de către instanță că „structura funcțiilor s-a comunicat la data de 25 noiembrie 2010 conform adresei din 25 noiembrie 2010 fiind semnată de dr.

Moldoveanu Elena, înlocuitor al Președintelui Director General al CAS Bihor aflat în concediu medical", în realitate structura funcțiilor fiind comunicată la data 22 noiembrie 2010. Prin refuzul de anulare a unor acte nelegale cu motivarea că „încadrarea numărului de posturi la nivelul fiecărei case este atributul exclusiv al Președintelui - Director General" instanța atribuie acestuia puteri discreționare, ignorând că abuzurile au fost concretizate prin Proiectul de organizare/structura de funcții CAS Bihor - Oradea - noiembrie 2010 (aprobate/avizate prin Ordinul Președintelui CNAS București nr. 867 din 29 noiembrie 2010 și aviz ANFP București). Pârâta CNAS București, organ ierarhic superior, nu a probat cu documente scrise că V.G.L.

are un ordin scris de rechemare din concediu și de reluare a raportului de serviciu conform Contractului de management de la șeful său ierarhic superior; mai mult pe certificatul de concediu medical al lui V.G.L. se regăsesc corecturi grosolane. În mod nelegal la elaborarea Proiectului de organigramă al CAS Bihor - Oradea a participat dr. M.E., personal de execuție, respectiv auditor, care a fost numită periodic cu delegație fără examen susținut și promovat.

A mai arătat recurentul că Proiectul Organigramei CAS Bihor pe anul 2010 este nelegal deoarece nu respectă structurile din Organigrama cadru obligatorie transmisă de CNAS București din 19 noiembrie 2010. Prin întâmpinare Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a reiterat apărările prezentate în fața primei instanțe, răspunzând criticilor recurentului, iar în privința cererilor apreciate ca nesoluționate instanța a luat act că reclamantul a renunțat la capetele de cerere ce au făcut obiectul Dosarelor nr. 253/35/2011, nr. 254/35/2011 și nr. 206/35/2011, conexate la dosarul de față, cu precizarea că recurentul-reclamant nu a făcut dovada că a suferit un prejudiciu de ordin moral, cert și care să nu fi fost reparat încă.

Apărările ANFP cuprinse în întâmpinarea depusă în recurs s-au axat pe inadmisibilitatea cererii de anulare a avizului din 25 noiembrie 2010, emis de această agenție, care este un act premergător și al cărui scop este de verificare a respectării legislației privind stabilirea funcțiilor publice, aviz cu care a fost emis, așa cum însuși recurentul arată, în conformitate cu prevederile legale în vigoare la acea dată; referitor la daunele morale cerute de recurentul-reclamant s-a subliniat că acesta nu a făcut dovada că a fost prejudiciat de ANFP. Pe fondul cauzei s-a apreciat că se impune menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.

Examinând cauza din perspectiva obiectului ei, al normelor legale incidente, Înalta Curte reține că recursul estre nefondat și îl va respinge ca atare, pentru cele ce vor fi punctate în continuare: Afirmația recurentului că instanța a omis să se pronunțe pe cererile ce au făcut obiectul Dosarului nr. 206/35/CA/2011 aflat pe rolul aceleiași instanțe care a pronunțat sentința aflată în control judiciar nu se susține deoarece din actele dosarului rezultă că obiectul principal al ambelor acțiuni l-a constituit anularea Ordinului nr. 867 din 29 noiembrie 2010 al Președintelui CNAS București, motiv pentru care s-a făcut aplicarea art. 164 C. proc. civ. și s-a dispus prin încheierea de ședință din 6 iunie 2011 conexarea Dosarului nr. 206/35/2011 la dosarul de față.

Analizând acțiunea pronunțată și precizată de reclamantul I.L. instanța de fond a concluzionat, argumentând în fapt și în drept, că nu sunt incidente dispozițiile art. 18 din Legea nr. 554/2004 pentru anularea Ordinului amintit mai înainte. Pe cale de consecință, implicit, cererea de daune morale nu a fost primită, neexistând dovada vreunei vătămări aduse reclamantului prin emiterea actului administrativ atacat în sensul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Așa cum s-a argumentat detaliat în considerentele sentinței recurate, verificarea legalității Ordinului nr. 867 din 29 noiembrie 2010 emis de Președintele CNAS prin care a fost aprobată organigrama CAS Bihor, prevăzută în anexa care face parte din ordin, s-a făcut prin raportare la temeiurile legale indicate în preambulul acestui act administrativ, concluzionându-se în mod corect că sub aspect procedural au fost parcurse toate etapele referitoare la procesul de reorganizare/restructurare/disponibilizare, elaborare a proiectului organigramei proprii a Regulamentului de organizare și funcționare și eliberarea documentelor necesare pentru avizarea noii structuri de personal de către ANFP, la termenul solicitat, pentru care s-au obținut apărările/avizele necesare, după caz.

Realizarea acestor documente s-a făcut în baza competențelor și responsabilităților ce revin președintelui-director general, în calitate de manager al sistemului de asigurări de sănătate la nivel local, prevăzut la art. 288 din Legea nr. 95/2006 modificată și completată și de Legea nr. 188/1999 republicată, modificată și completată. Prin art. 1 din O.U.G. nr. 97/2010 privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate/numărul maxim de posturi din sistemul de asigurări sociale de sănătate s-a stabilit la 3281, dintre acestea 241 de posturi (inclusiv președintele) pentru CNAS și celelalte 3040 de posturi pentru casele de asigurări de sănătate (CAS) repartizate în condițiile legii de președintele CNAS.

Pentru punerea în aplicare a acestei ordonanțe de urgență a fost elaborată organigrama cadru a caselor de asigurări de sănătate, iar prin ordin al Președintelui CNAS s-a aprobat numărul de 3040 de posturi pentru casele de asigurări de sănătate. Organigrama cadru a caselor de asigurări de sănătate, avizată prin Hotărârea nr. 35 din 15 noiembrie 2010 prin Hotărârea Consiliului de Administrație al CNAS, a fost aprobată prin Ordinul președintelui CNAS nr. 808/2010. Pe baza acestui ordin, CAS Bihor a transmis spre aprobare organigrama proprie. Astfel, CNAS a emis Ordinul nr. 807 din 29 noiembrie 2010, pentru aprobarea Organigramei CAS Bihor, în temeiul dispozițiilor art. 281alin. (1) lit. f) și art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 (Titlul VII) modificată și completată, art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 188/1999 republicată și completată, art. 18 pct. 25 și pct. 29 și art. 17 alin. (5) din Statutul CNAS (aprobat prin H.G.

nr. 972/2006 modificată și completată), O.U.G. nr. 97/2010 privind reglementarea unor măsuri în sistem de asigurări sociale de sănătate, Avizul ANFP nr. 511593 din 25 noiembrie 2010 (înregistrat la CNAS din 26 noiembrie 2010. Observațiile recurentului privitoare la elaborarea proiectului de organigramă al CAS Bihor cu încălcarea legii, prin participarea dr. M.E. ca înlocuitor al președintelui-director general, precum și prin nerespectarea organigramei cadru obligatorii transmise de CNAS, își găsesc răspunsul, argumentat, chiar în cuprinsul considerentelor sentinței atacate. În privința dr. Moldoveanu Elena, aceasta nu a ocupat o funcție de execuție, ci funcția de medic șef la CAS Bihor, și cu avizul Agenția Națională a Funcționarilor Publici a fost delegată din această calitate să semneze în locul președintelui - director general al CAS Bihor, în cazul absenței acestuia.

Numirea ca înlocuitor al președintelui - director general s-a făcut prin Decizia Președintelui - director general al CAS Bihor nr. 267/2010 în baza art. 33 alin. (7) din H.G. nr. 9726/2006, pe perioada în care președintele de drept se află în imposibilitatea exercitării funcției. Nota de fundamentare și proiectul de organigramă comunicate CNAS la 22 noiembrie 2010 au fost semnate, conform actelor de la dosar și contrar susținerilor recurentului, de președintele - directorul general V.G.L. Structura funcțiilor, comunicată cu adresa nr. 5813 din 25 noiembrie 2010, a fost semnată de dr. M.E., în calitate de înlocuitor al președintelui-director general aflat în concediu medical (certificat medical) în perioada 23 noiembrie - 30 noiembrie 2010. Aprecierile recurentului asupra neregulilor presupus existente pe certificatul medical al președintelui-director general V.G.L., nu au fost demonstrate și exced cadrului procesual de față.

Înalta Curte constată, în contextul arătat, că nu există motive pentru casarea/modificarea sentinței recurate și având în vedere și dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 55/2004, modificată și completată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de I.L. împotriva sentinței nr. 235 din 7 noiembrie 2011 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 14 februarie 2013.