ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3387/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3387/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2488 din 29
septembrie 2003, pronunțată de Judecătoria Vaslui, a fost admisă acțiunea
formulată de minora D.D.G., împotriva pârâtului, D.G., și s-a dispus majorarea
pensiei de întreținere de la 950.000 lei lunar la 1.485.000 lei, cu începere de
la data introducerii acțiunii (14 august 2003) și până la majoratul
reclamantei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond a reținut că reclamanta este în vârstă de 17 ani, iar pârâtul, tatăl său,
obține un venit net lunar în sumă de 8.913.000 lei și mai are în întreținere
încă un copil, respectiv pe D.V.D., născut la data de 27 octombrie 1990, astfel
că, potrivit art. 94 C. fam., a dispus majorarea pensiei de întreținere pentru
reclamantă de la 950.000 lei lunar la 1.485.000 lei lunar, aceasta având nevoi
de creștere și educare mai mari.
Printr-un alt considerent, s-a
înlăturat cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata pensiei de
întreținere până la terminarea studiilor, cu motivarea că, la împlinirea
vârstei de 18 ani, reclamanta va putea promova o altă acțiune împotriva
pârâtului pentru stabilirea pensiei.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs reclamanta, D.D.G., cerere ce a fost admisă, în principiu,
conform art. 308 C. proc. civ., modificat prin O.U.G. nr. 58/2003, prin
încheierea din data de 26 februarie 2004.
Recurenta, în motivarea cererii
sale, consideră că, în mod greșit instanța de fond nu i-a admis cererea de
obligare a pârâtului la plata pensiei de întreținere până la terminarea
studiilor, mai ales că la o săptămână după pronunțarea hotărârii a devenit
majoră, prin împlinirea vârstei de 18 ani.
Recursul declarat este fondat pentru
considerentele ce se vor arăta în continuare.
Hotărârea pronunțată de instanța de
fond se va analiza, atât în raport de art. 304
1
C. proc. civ., cât
și din oficiu.
Este de observat că la data
introducerii acțiunii, respectiv 14 august 2003, recurenta-reclamantă, D.D.G.,
născută la data de 9 octombrie 1985, avea capacitate de exercițiu restrânsă,
întrucât nu împlinise vârsta de 18 ani.
Art. 9 din Decretul nr. 31/1954,
prevede că minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitate de exercițiu
restrânsă, astfel că acesta poate încheia acte juridice cu încuviințarea
prealabilă a părinților sau tutorelui. În același sens este și art. 105 alin. (2)
C. fam.
Este știut că prin capacitate de
exercițiu se înțelege aptitudinea persoanei fizice de a-și exercita drepturile
civile și de a-și îndeplini obligațiile prin încheierea de acte juridice, iar
pe plan procesual, este capacitatea de a sta în judecată.
În cauza de față, recurenta-reclamantă
trebuia asistată în proces de reprezentantul legal, respectiv de mama sa sau de
un tutore dacă îl avea desemnat.
Împrejurarea că minora a fost de
acord să fie reprezentată în cauză de fratele său, D.M., făcea necesar și
acordul reprezentantului legal, respectiv a mamei sale, pentru ca reprezentarea
să fie conformă cu dispozițiile legale.
Această chestiune, analizată din
oficiu, atrage nulitatea relativă a hotărârii pronunțate, putând fi acoperită
de reprezentantul legal al minorei, dar are consecința casării sentinței
instanței de fond și rejudecarea cauzei.
Cu ocazia rejudecării, se va avea în
vedere că, după pronunțarea hotărârii instanței de fond, recurenta-reclamantă a
devenit majoră, astfel că se impune atât majorarea pensiei de întreținere
pentru perioada minoratului, cât și stabilirea obligației de întreținere până
la terminarea studiilor de către recurentă (aceasta fiind elevă în clasa a XI-a
la liceul M.K.), așa cum a fost precizată acțiunea.
Față de cele ce preced, și în baza art.
312 C. proc. civ., Curtea va admite recursul reclamantei, va casa sentința
judecătoriei, și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de reclamanta, D.D.G., împotriva sentinței civile nr. 2488 din 29
septembrie 2003, a Judecătoriei Vaslui.
Casează sentința atacată și trimite
cauza aceleiași instanțe pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi, 6 mai 2004.