ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3799/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 786 din 13

octombrie 2003, Judecătoria Sinaia a admis în parte acțiunea formulată de

reclamantul T.I., în contradictoriu cu pârâtul P.S.G.G. și l-a obligat pe pârât

să-i plătească reclamantului suma de 900.000 lei lunar, cu titlu de pensie

întreținere, începând cu data de 25 septembrie 2003, până la terminarea

studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 25 de ani.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că reclamantul este fiul pârâtului și că, prin sentința civilă

nr. 860/2001 a Judecătoriei Sinaia, modificată prin decizia civilă nr. 2004 din

12 octombrie 2001 a Tribunalului Prahova, pârâtul a fost obligat să-i plătească

suma de 700.000 lei pensie întreținere până la majorat. Reclamantul a împlinit

vârsta majoratului la data de 14 iulie 2003, dar se află în continuarea

studiilor, fiind elev la Colegiul Mihail Cantacuzino Sinaia, în clasa a XII–a.

Reține instanța, că pârâtul mai are

doi copii în întreținere și realizează un venit mediu lunar de 5.437.530 lei,

în raport cu care se stabilește cuantumul întreținerii, avându-se în vedere

art. 86 și art. 94 C. fam., cu referire la art. 44 din constituție și art. 66

lit. d) din Legea nr. 19/2000.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs pârâtul, care susține că în mod greșit instanța de fond a

reținut că s-a opus la plata pensiei doar pentru faptul că mai are doi copii

minori în întreținere, deși a arătat în întâmpinarea depusă la dosar că a fost

obligat să plătească pensie pentru un copil pe care nu l-a recunoscut și nu îl

consideră ca fiind fiul său.

Arată recurentul că, întrucât

minorele P.A.T. și P.E.S. sunt în continuarea studiilor, instanța trebuia să

micșoreze cuantumul pensiei datorată reclamantului, care urmând o formă de

învățământ neobligatorie, putea să aleagă alte forme de învățământ, în paralel

cu o activitate care să-i permită să-și asigure întreținerea.

Recurentul mai susține că

nejustificat s-a apreciat că reclamantul ar termina studiile la vârsta de 25 de

ani, că obligația de plată trebuia stabilită până la terminarea duratei formei

de învățământ pe care o urmează în prezent, că potrivit principiilor

constituționale și mama reclamantului este deopotrivă obligată să contribuie la

întreținerea acestuia și că din mijloacele sale materiale trebuie să asigure

celorlalți doi copii întreținere până când vor ajunge la vârsta majoratului.

Recursul, admis în principiu prin

încheierea din data de 4 martie 2003, urmează a fi respins, pentru următoarele

considerente.

Potrivit actelor depuse la dosar,

recurentul este tatăl reclamantului intimat, față de care, conform art. 86 C.

fam., are obligația de întreținere.

Susținerea recurentului că nu l-a

recunoscut pe reclamant ca fiind copilul său nu are relevanță în cauză,

deoarece recunoașterea paternității nu constituie singurul mod de stabilire a

filiației față de tată, iar obligația părintelui de a-i acorda întreținere

copilului său există indiferent de modul în care s-a stabilit paternitatea.

Hotărârea instanței de fond este

legală și temeinică, pentru că actele depuse la dosar atestă calitatea

reclamantului de fiu al recurentului și faptul că reclamantul este elev în

clasa a XII–a, învățământ de zi, la Colegiul Mihail Cantacuzino Sinaia, iar

pentru existența obligației de plată a pensiei de întreținere, față de copilul

major aflat în continuarea studiilor nu există condiția ca beneficiarul pensiei

să urmeze o formă de învățământ obligatorie.

Este îndreptățit să primească pensie

copilul major care își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată

potrivit legii, iar dreptul acestuia durează până la terminarea studiilor, fără

să depășească vârsta de 25 de ani.

De aceea, corect prin hotărârea

recurată s-a stabilit atât obligația de plată a pârâtului, cât și data până la

care există această obligație.

Neîntemeiate sunt și susținerile care

privesc modul de stabilire al cuantumului obligației de întreținere.

Instanța de fond a determinat

cuantumul pensiei, în raport cu dispozițiile art. 94 C. fam., având în vedere

nevoile reclamantului, venitul mediu lunar al recurentului de 5.437.530 lei și

faptul că acesta mai are doi copii în întreținerea sa, iar existența obligației

de întreținere a mamei copilului, nu poate determina reducerea cuantumului

obligației legale de întreținere a tatălui.

Prin urmare, pentru considerentele

arătate, se va respinge recursul declarat de pârât.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâtul P.S.G.G. împotriva sentinței civile nr. 786 din 13

octombrie 2003 a Judecătoriei Sinaia.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 20 mai 2004.