ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.02.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 897/2004

HOTĂRÂRE
13.02.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 897/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față,

Examinând actele dosarului constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 85 din 11

iunie 2003, pronunțată în dosarul nr. 355/2003, Tribunalul Vâlcea, în baza art.

11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b

1

) C. proc.

pen., cu aplicarea art. 18

1

B.T.V., pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 91 lit. c) C. pen., a

aplicat fiecărui inculpat o amendă administrativă în cuantum de 5 milioane lei.

În baza art. 191 C. proc. pen., a

obligat inculpații la cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 2 milioane

lei fiecare.

Instanța a reținut că inculpatul

M.M. după ce a cules mai multe inflorescențe de cânepă sălbatică (cannabis

sativa) de pe un teren a confecționat cu un aparat împreună cu inculpatul

B.T.V. mai multe țigări. După ce au fumat câte o țigară, li s-a făcut rău,

aruncându-le pe celelalte.

Instanța de fond a apreciat că

faptele inculpaților nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni, deoarece

inculpații au abandonat țigările convingându-se că fumatul lor este dăunător

sănătății lor, iar prin aspectele concrete obiective și subiective faptele sunt

vădit lipsite de importanță. Totodată împrejurarea că inculpații se află în

stare de recidivă postcondamnatorie nu este de natură a agrava faptele comise. S-a

apreciat că se impune achitarea și aplicarea unei amenzi administrative

fiecărui inculpat.

Prin decizia penală nr. 209/ A din

16 septembrie 2003, Curtea de Apel Pitești a respins apelul declarat de

Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea.

În considerentele deciziei, Curtea

de apel a reținut, de asemenea, că faptele săvârșite sunt vădit lipsite de

importanță și nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.

Împotriva acestei decizii, Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Pitești a declarat recurs, considerând că soluția de

achitare a inculpaților este greșită, întrucât atât fapta săvârșită cât și

inculpații, recidiviști, prezintă pericol social și se impune condamnarea lor

la o pedeapsă privativă de libertate și revocarea suspendării condiționate

pentru pedepsele care constituie primul termen al recidivei.

Examinând recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, Înalta Curte constată că este

nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 18

1

alin.

(1) C. pen., nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă

prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin

conținutul ei concret, fiind lipsită în mod văit de importanță, nu prezintă

gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Or, fapta inculpaților (constând în

confecționarea unui număr redus de țigări din cânepă sălbatică culeasă

întâmplător de pe un teren și consumarea a unora dintre acestea, abandonate

ulterior, întrucât erau dăunătoare) nu prezintă, într-adevăr, gradul de pericol

social al unei infracțiuni, fiind în mod vădit lipsită de importanță în raport

cu modul și mijloacele de săvârșire, împrejurările în care fapta a fost comisă

(în mod întâmplător), precum și urmările produse sau care s-ar fi putut

produce.

Ambele instanțe au avut în vedere

criteriile de stabilire în concret a gradului de pericol social, prevăzute de

alin. (2) al art. 18

1

Condamnarea anterioară a fiecărui

inculpat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu ar fi putut

atrage starea de recidivă decât dacă fapta dedusă judecății ar putea fi

considerată infracțiune în raport cu gradul de pericol social al unei

infracțiuni.

Prin urmare, în absența unui

asemenea grad de pericol social, fapta lor nu determină calificarea de

recidiviști, ei nefiind recidiviști prin condamnări anterioare, iar starea de

recidivă nu poate fi invocată în lipsa unui al doilea termen al recidivei.

Ca urmare, recursul declarat de

parchet va fi respins ca nefondat, soluția de achitare a inculpaților fiind

legală și justificată.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești împotriva deciziei

penale nr. 209 din 16 septembrie 2003 a Curții de Apel Pitești, privind pe

intimații inculpați M.M. și B.T.V.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

13 februarie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-02-09
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 857/2006
iția unei plante asemănătoare cannabisului, dar care s-a demonstrat a fi cânepă sălbatică” (comisar D.D., șef S.C.C.O.A. - Olt în publicația G.O. din 15 septembrie 2005, pag. 4, atașată la dosarul de apel). În situația în care planta găsită
ÎCCJ 2004-03-23
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1592/2004
P.L. și R.L. și cu numitul C.E., s-au întâlnit în ziua respectivă în garsonieră și au fumat cânepă, martorii știind că inculpații au strâns cânepa de pe câmp, întrucât și cu altă ocazie au fumat cânepă primită de la inculpații M.S.N. și J.C
ÎCCJ 2005-03-07
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1598/2005
paților referitoare la faptul că au crezut că planta culeasă este cânepă și nu drog, sunt cel puțin puerile, atâta timp cât inculpații majori, în special inculpatul F.S.F., erau consumatori de cannabis, așa încât cunoștințele lor în acest d
ÎCCJ 2004-11-04
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5748/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 4 din 15 ianuarie 2004, Tribunalul Covasna a condamnat pe inculpatul T.P. la un an și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev
ÎCCJ 2004-06-09
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3147/2004
s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol (THC), substanță psihotrofă, biosintetizată de planta cannabis. Prin urmare, susținerile inculpatului I.C.G. că obiectul material al infracțiunilor ar fi cânepă autohtonă și nu drog și nici nu ar fi
Sursă