ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3504/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3504/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 835 din 22
decembrie 1997, Tribunalul Bacău a luat act că reclamanta SC D.P. SRL Bacău a
renunțat la judecarea acțiunii privind excluderea din societate a pârâtului T.F.,
a admis, în parte, cererea reconvențională a pârâtului, a constatat că acesta
s-a retras din societate și a obligat pe reclamantă să-i plătească suma de
71.997.550 lei, reprezentând valoarea din patrimoniul societății și dividendele
actualizate, respingându-se celelalte capete de cerere.
Curtea de apel Bacău, prin decizia
civilă nr. 112 din 7 martie 2000, a respins apelul reclamantei și asociaților B.J.D.,
B.J.M., B.J.R. și B.J.I. cu obligarea acestora la plata sumei de 700.000 lei,
reprezentând cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 6943 din 27
noiembrie 2001, Curtea Supremă de Justiție, secția comercială a respins
recursul reclamantei și asociaților, persoane fizice, menționate mai sus.
Împotriva deciziei civile nr. 112
din 17 martie 2000 a Curții de Apel Bacău, reclamanta, SC D.P. SRL Bacău, a
formulat contestație în anulare, întemeiate pe art. 317 și 318 C. proc. civ.,
în contradictoriu cu T.F., B.J.I., B.J.R., B.J.M. și B.J.D.
Prin decizia civilă nr. 26 din 28
mai 2002, Curtea de Apel Bacău a respins, ca inadmisibilă, contestația în
anulare, constatând că s-a depus o cauțiune de 25.000.000 lei.
Împotriva acestei din urmă hotărâri
judecătorești, reclamanta, SC D.P. SRL Bacău, a declarat recurs, solicitând, în
esență, admiterea contestației în anulare, care era admisibilă, instanța
nepronunțându-se asupra cererii sale de declinare a competenței de judecare a
cauzei la Curtea Supremă de Justiție.
Recursul reclamantei este nefondat
pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit art. 317 C. proc. civ.,
hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, când procedura
de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost
îndeplinită potrivit cu cerințele legii și când hotărârea a fost dată de
judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică, privitoare la
competență. În speță, se constată că reclamanta a exercitat calea extraordinară
de atac a contestației în anulare împotriva deciziei civile nr. 112 din 7
noiembrie 2000 a Curții de Apel Bacău, care nu era irevocabilă, potrivit art. 374
C. proc. civ., întrucât fusese atacată cu recurs soluționat de Curtea Supremă
de Justiție, prin sentința civilă nr. 6943 din 27 noiembrie 2001.
În consecință, cum contestația în
anulare a fost îndreptată împotriva unei hotărâri judecătorești, care nu era
irevocabilă, corect, prin decizia ce se atacă, s-a dispus respingerea ca
inadmisibilă.
În această situație, se constată că
motivele invocate de recurenta-reclamantă nu se încadrează în nici una dintre
situațiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ., recursul declarat de aceasta,
urmând a fi privit, ca nefondat, și respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de contestatoarea, SC D.P. SRL Bacău, împotriva deciziei nr. 26 din 28
mai 2002 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi, 16 septembrie 2003.