ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7675/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată și

înregistrată la Curtea de Apel Iași, reclamanta Societatea de Vânătoare G.T.

Iași a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii, Alimentației și

Pădurilor, suspendarea executării prevederii din conținutul art. 2 lit. a) al

anexei la Ordinul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor nr. 93/2003,

până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii, având ca obiect

anularea respectivului ordin.

În motivarea cererii de suspendare,

reclamanta a arătat că textul din art. 2 lit. a) vine în contradicție cu

prevederile Legii nr. 103/1996, în sensul că se instituie o constrângere a

organizațiilor vânătorești legal constituite, prin instituirea obligativității

de a se afilia la A.G.V.P.S., ceea ce ar încălca dreptul constituțional de

liberă asociere.

Curtea de Apel Iași, prin sentința

civilă nr. 93/2003, a admis cererea reclamantei și a dispus suspendarea executării

prevederii din conținutul art. 2 lit. a) al anexei la Ordinul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor nr. 93/2003, respectiv – „și

sunt afiliate la Direcția Generală a Vânătorilor și Pescarilor din România,

fapt atestat prin certificatul de afiliere”, până la soluționarea definitivă și

irevocabilă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. 2454/2003 al Curții de Apel

Iași.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța de fond a reținut că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute în

art. 9 din Legea nr. 29/1990, precum și cele prevăzute în art. 581 alin. (3) C.

proc. civ.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, pârâtul Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

În motivarea recursului,

recurentul-pârât a susținut că în mod greșit instanța a dispus suspendarea art.

2 lit. a) din anexa la Ordinul nr. 93/2003, deoarece intimata-reclamanta nu a

făcut dovada unei pagube iminente și nici a unei cauze justificate, care să

poată duce la suspendarea prevederilor arătate.

Analizând recursul formulat, prin

prisma motivelor invocate și în raport cu dispozițiile art. 304 – 304

1

C. proc. civ., Curtea îl va respinge pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 9 din

Legea nr. 29/1990: „În cazuri bine justificate și pentru a se preveni

producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere tribunalului, să

dispună suspendarea actului administrativ, până la soluționarea acțiunii”.

Rezultă din textul de lege mai sus

citat, că pentru a se dispune suspendarea unui act administrativ, trebuie

îndeplinite cumulativ două condiții, și anume, existența unor cazuri bine

justificate și producerea unei pagube iminente.

În speță, cele două condiții sunt

îndeplinite, deoarece: intimata-reclamantă a făcut dovada că pe rolul Curții de

Apel Iași se află în curs de soluționare, acțiunea având ca obiect, anularea

Ordinului nr. 93/2003, cu anexa unde este prevăzut textul a cărui executare se

solicită a fi suspendată - art. 2 lit. a) – (dosar nr. 2454/2003), ceea ce

presupune o cauză bine justificată; iar paguba iminentă constă în faptul că

aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. a) din anexa la ordinul contestat, în

intervalul cuprins între apariția acestui ordin și soluționarea acțiunii având

ca obiect, anularea lui, ar duce practic la dizolvarea societății reclamante,

pentru imposibilitatea realizării obiectivului de activitate.

Așadar, în mod corect instanța de

fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 29/1990, condițiile

cerute de lege fiind îndeplinite.

În consecință, în baza dispozițiilor

art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale împotriva sentinței

civile nr. 93/CA din 9 iunie 2003 a Curții de Apel Iași, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 19 decembrie 2004.